VIDEO Cum să-i faci să sară din pat de dragul școlii? „Bicibus”, convoiul de sute de elevi-bicicliști și trafic închis 25 minute pe străzi în Barcelona/ „Transportul activ” nu este străin Bucureștiului/ „Atunci când copiii sunt importanți, politicul se schimbă”

Mersul către școală în grup compact pe biciclete sau „Bicibus” în al doilea oraș ca mărime al Spaniei, Barcelona, nu este doar un obicei pentru mai mult de 700 de copii de școală și grădiniță, dar și adulți voluntari, însoțitori – este, de asemenea, o lecție de transport durabil. „Este distractiv, este verde și este popular”, scria Euronews, care relata despre sistemul de transport activ pentru elevi și renunțarea la cel dependent de mașină cu șofer.

„Bike-bus” sau „Bicibus”, așa cum este el cunoscut în Barcelona, chiar dacă nu este vorba de niciun autobuz, vehicul motorizat, este sistemul care permite sutelor de copii să circule în siguranță către școală într-un convoi, valul preluând străzi întregi de utilizatori de biciclete și trotinete de la cele mai fragede vârste.

După ce a fost inițiat de un cetățean și susținut de Consiliul Local al Barcelonei, proiectul a început în martie 2021 cu o singură rută în cartierul Sarria. Peste un an avea 15 rute și a inspirat soluții similare în orașul scoțian Glasgow și în Portland în Statele Unite.

Cum funcționează „bike-buses” sau Bicibus?

O fetiță de 8 ani se alătură rutei „Eixemple” în fiecare vineri alături de tatăl său, care este unul dintre voluntarii care se asigură că elevii sunt în siguranță de-a lungul culoarului.

„Se trezește de bucurie. Aș putea să o folosesc ca metodă în fiecare zi, pentru că așa o fac să sară din pat”, a spus Pablo Xirinacs.

Traseul „Eixample” începe la ora 8.30 și acoperă 2,5 kilometri în 25 de minute, lăsând copiii la trei școli de-a lungul drumului, de luni până vineri. Însă nu toate rutele funcționează zilnic.

Siguranța rutieră este asigurată de o escortă auto a poliției din Barcelona și de părinți vigilenți precum Xirinacs, unul dintre cei 80 de voluntari-părinți din oraș, care se alătură convoiului.

Organizatorii estimează că mai mult de 700 de elevi se alătură de pe diferite rute.

Proiectul culoarelor pentru biciclete își propune, de asemenea, să încurajeze obiceiuri de transport durabile pe termen lung în rândul utilizatorilor. „Anticipăm că elevii care participă la „Bicibus” vor avea mai multe șanse să meargă cu bicicleta, să aibă obiceiuri de deplasare cu bicicleta mai bune, obiceiuri de transport mai durabile și credem că vor schimba și modelele de călătorie ale familiei lor”, a spus Honey-Roses, un planificator urban și cercetător la Institutul pentru Științe și Tehnologie a Mediului din Barcelona.

Spania nu este singura țară din Europa unde copiii pedalează împreună într-un convoi către școală. Olanda, cu mult înaintea tuturor când vine vorba mersul pe două roți, iar orașul Rouen din nordul Franței are, de asemenea, un „autobuz” școlar propulsat de pedale din 2016. În Glasgow, consiliul a dezvoltat o tehnologie de oprire a traficului pentru a asigura trecerea în siguranță a a grupului de mici bicicliști din Shawlands.

Un senzor al sistemului de management de trafic este instalat in proximitatea intersecției, care atunci cand este declanșat, stabilește un ciclu de semafor cronometrat in timp real pentru a permite traversarea in siguranță deplină a tuturor bicicliștilor, evitand pericolul de a fi expuși traficului auto în mijlocul intersecției. Acesta este un exemplu perfect de eliminarea a pericolelor pentru cei mai vulnerabili participanți la trafic si încurajare activa a folosirii bicicletei ca mijloc de transport cu adevărat viabil, sigur si atractiv.

În România, proiectul LibeRIDE care realiza un triunghi de circulație în București

Dragoș Hrițuleac a lucrat pentru Sustrans, un ONG din Marea Britanie care se ocupă cu promovarea transportului transportului activ pentru toate vârstele, inclusiv mersul pe bicicletă. Proiectele derulate de Sustrans abordează si deplasările copiilor către școala, ca pietoni sau utilizatori de trotinete și biciclete, precum si pentru cei cu deficiențe de mobilitate care vor să se bucure de miscare intr-un fotoliu rulant. Din această pozitie, el a lucrat în Londra pe proiecte de infrastructură velo Cycle Superhighways- piste de biciclete separate de trafic, marcate adecvat, care au fost promovate de Transport for London (TfL), o unitate de transport din cadrul municipalitatii londoneze, precum si în cadrul proiectelor de Behaviour Change, cu școli care să susțină și să incurajeze copiii să adopte transportul activ.

În cadrul unui concurs de idei pentru orașe verzi, Dragoș Hrițureac, împreună cu alți doi membri, a propus proiectul LibeRIDE, care prevede dezvoltarea unui program de educație rutieră aplicată pentru a deprinde mersul pe bicicleta într-un cadru formal si structurat. Acest proiect ar putea include si traineri care să meargă în convoi cu copiii pe bicicletele, iar mersul pe bicicletă să fie încurajat și facilitat ca mod de transport alternativ. Ei au propus un traseu schematic în București care să fie urmat de elevi, exact ca în Barcelona, într-o zonă unde există o densitate mare instituții de învățământ. Un proiect pilot, care nu a fost niciodată analizat serios de administrațiile locale.

„Suntem foarte conștienți ca prin ochii copiilor putem găsi mult mai multe soluții, decât am rezolva noi care planificam sistemul de trafic sau urbaniști, care urmăm anumite patern-uri, modele, pentru că așa am fost educați in cadrul pregătirii profesionale. Ceea ce experimentează copiii pe bicicletă, când merg pe jos, sau pe o trotinetă, sau în alergare, este bucuria si interacțiunea cu semenii lor si mediul înconjurător. Este cel mai important mesaj.

Când sunt în mașină pierd din bucurie, din emoție, din interacțiune. Pentru ei este important să petreacă astfel timpul, interacționand cu părinții. Să demostrăm că ne pasă ca părinți și să contribuim, să lăsăm noi înșine mașina acasă, și apoi să alegem noi mediul sigur pentru toți cei care aleg să facă același lucru.”, a afirmat Hrițuleac, într-o discuție online despre transportul activ.

El spune că astfel de proiecte pot fi propuse când apare un context favorabil, atunci când politicul se schimbă intr-o anumită autoritate locală, și poate fi promovat acel cadru care să poată fi implementat pentru a oferi un spațiu sigur copiilor.

„Este o dinamică contraintuitivă, unde există suport politic, dar mai puțină implicare socială și acolo unde nu există suport politic, grupurile sunt mult mai vocale. Trebuie să găsim o balanță între cele două părți și să le aducem împreună, atunci când ele sunt disponibile și să aducem politicul și rezidenții pe aceeași cale.”, a mai spus Hrițuleac.

„Atunci când copiii sunt importanți, politicul se schimbă, se schimbă atitudinea”, a afirmat el.