VIDEO Dan Tăpălagă (G4Media): Descreșterea încrederii românilor în UE s-a declanșat în pandemie, când s-a format o coaliție puternică anti-vaccin/ Vorbim de campanii orchestrate la care participă o bună parte din societate: partide, media, unii specialiști

Cum a ajuns România atât de diferită față de media europeană, în privința încrederii în UE, în condițiile în care am plecat de la o situația foarte bună, în anul 2015? Dan Tăpălagă, jurnalist G4Media, a lansat întrebarea și a oferit explicațiile la conferința „Filmul captivat al știrilor false și cum îl demontăm” organizată în luna martie.

„Unul dintre răspunsuri, care ne ajută să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat din 2020 încoace îl găsim în sondajul Avangarde, și anume vaccinul. Discursul anti-vaccin a prins extraordinar în România și este una dintre sursele de euroscepticism. Peste 60% dintre români spun că vaccinul nu a fost un lucru bun.

Pe lângă faptul că a fost restricții de circulație care au deranjat foarte mulți oameni; în România am avut o coaliție anti-vaccin aproape cvasi-totală la nivel de societate: un partid extremist care a făcut principala temă politică, sabotarea campaniei de vaccinare de partidele aflate la guvernare sau se pregăteau, în această horă s-au prins o bună parte din media, multe dintre televiziunile de știri, apoi medici – am văzut medici anti-vacciniști”, a spus Dan Tăpălagă.

Explicațiile, pe larg: 

„Primul exemplu cu care m-am întâlnit personal a fost răspunsul primit zilele trecute la o benzinărie, mi s-a spus: „ați văzut și cu ENEL. Ăștia vor ne crească prețurile la energie”. Povestea asta spune multe despre intoxicare și capacitatea multora de a produce singuri știri false.  

Nimeni nu a spus până acum că Enel a fost vândut de stat ca să crească artificial prețurile în piață, dar am avut narativul „ăștia ne vând resursele”. Și un public relativ slab educat a adaptat la acest discurs o știre pe care nu a putut-o citi, dar a înghesuit-o cu forța în niște tipare pe care politicienii sau dezinformarea le așază. Și aici vorbim de narativul „ăștia ne vând resursele”.

Să nu ne mirăm dacă vedem în sondajul Avangarde că unul din 3 români chiar cred că la Bruxelles există un departament al insectelor care studiază ca să vadă ce alte specii de insecte ar putea să bage pe gâtul românilor.

M-am întrebat de ce avem această diferență foarte mare de încredere în UE, față de media europeană. România a plecat prin 2015 de la o atitudine foarte entuziastă pro-europeană. Lucrurile s-au rupt în timpul pandemiei. Vedem cum pe media europeană crește încrederea în UE, în timp ce în România ea se prăbușește. Ecartul se mărește în timpul pandemiei și ajungem astăzi la o diferență de circa 16% foarte, foarte îngrijorătoare care nu e o fotografie a unui moment, este o tendință.

Când vorbim de tendințe, deja lucrurile devin periculoase

Marea întrebare este cum a ajuns România atât de diferită față de restul Europei, în condițiile în care am plecat de la o situația foarte bună. Unul dintre răspunsuri care ne ajută să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat din 2020 încoace îl găsim în sondajul Avangarde, și anume vaccinul. Discursul anti-vaccin a prins extraordinar în România și este una dintre sursele de euroscepticism. Peste 60% dintre români spun că vaccinul nu a fost un lucru bun. 

Pe lângă faptul că a fost restricții de circulație care au deranjat foarte mulți oameni; în România am avut o coaliție anti-vaccin aproape cvasi-totală la nivel de societate: un partid extremist care a făcut principala temă politică, sabotarea campaniei de vaccinare de partidele aflate la guvernare sau se pregăteau, în această horă s-au prins o bună parte din media, multe dintre televiziunile de știri, apoi medici – am văzut medici anti-vacciniști.

Una dintre cauzele care explică diferența dintre România și restul Europei sunt campaniile orchestrate la care participă o bună parte din societate: partide, media, unii specialiști.

În România se adaugă multe alte teme: inflația, creșterea prețurilor, criza energetică, creșterea prețurilor la carburanți.

Dacă avem acest tablou relativ simplu, evident întrebarea e ce se poate face. Mă întorc la responsabilitatea politicienilor, media, televiziunilor de știri. Sunt mulți care ar trebui să se simtă vinovați pentru că a fost nu doar un atentat la sănătatea publică, ci și un atentat la sănătatea discursului democratic și a celui pro-occidental. Gloanțele cu care au tras ei au lăsat mai multe cadavre decât cred.

Nu mai e timp să vedem minciuna cum plutește. Legea trebuie aplicată ferm. CNA nu și-a făcut treaba, a lăsat niște televiziuni de știri să-și facă de cap, pentru că legea nu a fost ferm aplicată. Aplicarea fermă a legii când vorbim de dezinformare și când vorbim de minciună și fake-news la scară mare, atât de mare încât este pusă în pericol siguranța națională. 

A doua direcție este expunerea publică a adevărului, cred că adevărul iese la suprafață oricât s-ar chinui apostolii minciunii să facă altfel.

Mai există votul din 4 în 4 ani. Cam atât se poate face.”

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.