VIDEO De ce România este mai degrabă țară de tranzit pentru studenții care au fugit din Ucraina? Mirabela Amarandei, Universitatea București: Este o problemă de internaționalizare a universităților românești

Numeroși studenți care au fugit de războiul din Ucraina au ajuns în România în ultimele 3 luni, însă un număr foarte mic dintre aceștia au ales să rămână aici. Pentru cei mai mulți, România a fost doar o țară de tranzit spre alte destinații. Mirabela Amarandei, director, purtător de cuvânt la Universitatea București, a explicat într-o dezbatere cu ENTR/G4Media, că există o problemă de internaționalizare a universităților românești, la care trebuie să reflecteze inclusiv instituțiile statului.

„Subiectele sau fațetele sunt ample atunci când vine vorba de integrarea refugiaților și nevoile lor, la care nu doar universitățile trebuie să răspundă, ci și guvernanții, societatea în ansamblul ei. Pentru că, sigur, o universitate poate să ia unele măsuri în virtutea autonomiei universitare, dar, dacă nu există un cadru național care să sprijine și să faciliteze astfel de intervenții, e aproape imposibil”, a subliniat Mirabela Amarandei.

Aceasta a precizat însă că Ministerul Educației a reacționat rapid și a simplificat procedurile pentru înscrierea studenților ucraineni la universitățile din România. Este vorba în primul rând despre ordinul de ministru care a facilitat înscrierea studenților ucraineni doar pe baza cererii lor și a acordului universității, fără a fi nevoie și de acordul instituției de la care aceștia proveneau, așa cum erau cutumele până la momentul acela.

„A fost făcută o excepție, ceea ce a făcut ca studenții să se poată înscrie mult mai repede la cursuri, acolo unde au considerat ei”, a spus Amarandei.

Purtătoarea de cuvânt a Universității București a explicat, pe de altă parte, că există o problemă la nivelul universităților din România.

„Aici se pune problema gradului de internaționalizare a universităților românești, ceea ce ridică problemă în integrarea studenților și în deschiderea universităților către experiențe internaționale. E o problemă care e adresată la nivelul întregului sistem național de educație. (…) Iată, avem alianțe de universități europene, avem o piață academică din ce în ce mai competitivă, iar universitățile românești trebuie să se ralieze și ele acestui trend, și nu doar din perspectivă, dacă vreți, economică, pentru că, nu-i așa, un student străin reprezintă sau aduce cu sine niște fonduri, ci mai degrabă din perspectiva internaționalizării per se a universităților și a cunoașterii, pentru că cunoașterea nu are granițe, nu are limite”, a explicat Mirabela Amarandei.

Ea consideră că acesta poate fi motivul pentru care, deși din cauza războiului a existat un aflux semnificativ de studenți internaționali, aceștia au tranzitat mai degrabă România, în loc să se oprească aici.

„Probabil una dintre probleme este legată inclusiv de cursurile în limba engleză pe care ei ar fi putut să le acceseze. (…) Noi am avut studenți indieni, nigerieni, egipteni foarte mulți, care au tranzitat România, care s-au oprit la Universitatea din București pentru a fi cazați, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, depinde cât anume au avut timp la dispoziție pentru a putea să-și găsească un zbor care să-i ducă spre casă. Dar de ce România s-a poziționat mai degrabă ca țară de tranzit pentru, iată, un număr semnificativ de tineri, de studenți, în loc să poată fi un hub de primire și de integrare a acestora în mediul academic și în societate? E o întrebare care rămâne și la care merită să reflectăm”, a subliniat Amarandei.

Universitatea București a oferit, din primul moment, cazare, masă, produse, consiliere tuturor refugiaților – mai întâi au venit tinerii, apoi refugiați de diverse categorii. Câteva mii de persoane au trecut pe la Universitatea București. În prezent, circa 200 de refugiați, dintre care aproximativ 40 de copii, sunt găzduiți de universitate.

În plus, studenții și profesorii de la Facultatea de Științe Politice a Universității București au realizat platforma uni4ukraine prin care este facilitată integrarea studenților în universitățile românești, dar totodată pune la dispoziție informații utile pentru toți cei care vin din Ucraina, în diverse limbi de circulație internațională, dar și în ucraineană.

„Trebuie să menționez efortul deosebit al colegilor de la Secția ucraineană, care au lucrat zile și nopți pentru a traduce diverse documente pentru instituțiile statului, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a ajuta tinerii și refugiații ucraineni care au avut nevoie de servicii de traducere”, a precizat Mirabela Amarandei.