VIDEO De Ziua Europei, elevi de la liceele din București și-au prezentat viziunile despre cum va arata orașul lor în 2050 / Cum a ajuns un tânăr de 17 ani ambasador al Pactului Climatic European

Elevi de la opt licee din București și Ilfov au prezentat joi, de Ziua Europei, viziunile lor despre cum ar trebui să arate orașul lor în 2050, la evenimentul „ÎmprEUnă suntem mai puternici!”.

Tinerii și-au prezentat proiectele în cadrul unui concurs de creație organizat de către Centrul Europe Direct la Casa Filipescu-Cesianu din centrul Capitalei, cu sprijinul Biroului Parlamentului European în România, Muzeului Municipiului București, Ministerul Mediului și alte instituții și organizații.

Pe locul I s-a clasat Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, în timp ce Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) a obținut locul II, iar locul III a fost ocupat de Colegiul Economic „A.D. Xenopol”.

Proiectul câștigător a fost realizat din materiale regenerabile și s-a axat pe ideea de oraș circular.

„Am făcut împreună cu echipa mea un oraș circular. L-am gândit în așa fel încât să schimbăm în următorii ani modalitatea noastră de a locui mai ecologic și de a minimiza poluarea. Macheta noastră arata o mică porțiune din oraș, unde aveam eoliene și panouri fotovoltaice, împreună cu ferme agricole suspendate. Acestea reciclau apa de sus, iar prin anumite sisteme de irigație mergea la nivelul de jos și tot așa, astfel încât să nu mai fie așa de multă risipă. În același timp am avut și fermă, cât și o fabrică locală pentru oraș”, a declarat Anastasia Hamos pentru G4Media.ro.

„Eu și echipa mea am promovat orașul circular pentru o modalitate de a îmbunătăți modul de viață în 25 de ani. Se bazează pe o variantă mai ecologică, în care folosim energia eco și solară prin eoliene, fabrici și diferite ferme. Macheta noastră a fost chiar creată din material reciclabil. Toată lumea a fost surprinsă de asta, deci am fost foarte fericiți”, a explicat, la rândul său, Elena Ștefania Lipovanu.

De asemenea, macheta care a obținut locul II a avut la bază ideea unei unități rezidențiale susținută prin energie regenerabilă și a promovat idei precum mașinile pe combustie cu hidrogen, drone în agricultură și energia geotermală.

„Noi, cei de la INHB, am făcut un proiect despre cum ne-am imagina Bucureștiul în anul 2050. Am venit cu câteva idei destul de interesante, în opinia mea, cu energia geotermală, cu mașini pe combustie cu hidrogen și cel mai interesant aș putea să spun că au fost dronele care au fost folosite în agricultură. Pot să spun că a fost un proiect reușit”, a explicat Paul Marinescu.

„Proiectul nostru a pus accentul pe crearea unei unități rezidențiale susținută dintr-un punct de vedere al energiei regenerabile, acesta a fost aspectul principal. (Am avut) foarte multe aspirații pentru viitor, multe dorințe care, zic eu, nu sunt chiar într-un viitor foarte îndepărtat și prin dorință chiar se poate întâmpla ceva.

A fost un proiect care ne-a plăcut tuturor, dacă e să fiu sinceră, ne-a plăcut pentru că am putut să intrăm în mai multe arii. Am intrat în agricultură, în transport, în arhitectură, am creat case ecologice, mașini conduse cu motoare pe hidrogen, drone pentru agricultură. Adică chiar am avut posibilitatea să învățăm unul de la altul și să venim cu un proiect pentru viitorul nostru”, a mai spus Andreea Irina Radu.

Ce schimbări și-ar dori tinerii să vadă în UE

Întrebați ce ar schimba la Uniunea Europeană, cei patru tineri au avut răspunsuri diverse și și-au exprimat dorința de a vedea mai multe campanii de informare privind nutriția, promovarea proiectelor educaționale și agriculturii eco, dar și simplificarea birocrației UE.

„La Uniunea Europeană probabil aș schimba agricultura, aș vrea să văd implementate legislații mult mai riguroase pentru a promova o agricultură mai eco, ca să nu mai facem atât de multă risipă de apă, să nu se mai folosească atât de multe chimicale – cum ar fi în Asia, unde folosesc foarte mult grădinile suspendate în care este reutilizată apa și toate chimicale și îngrășămintele, de la cea mai de sus se coboară la cea mai de jos. Mi se pare ceva ce ar trebui implementat”, a precizat Elena.

La rândul său, Anastasia a constatat că „birocrația din Uniunea Europeană poate să pară un pic cam aspră și te sperie cât de multe proceduri și regulamente. Înțeleg că acestea sunt pentru siguranța noastră, dar ar putea fi puțin simplificate”.

„Tot ce aș putea să spun – și chiar aș vrea să văd asta în România, mai ales – (ar fi) să fie promovate mai multe campanii electorale, mai multe proiecte europene și să fie promovate tot felul de proiecte educaționale europene, mai ales Erasmus și Erasmus+, care sunt peste tot în România, dar nu sunt accesate”, a mai răspuns Paul.

În final, Andreea a subliniat că și-ar dori „să existe mai multe campanii de informare legate de nutriție, ce mâncăm, ce găsim în magazine, cum ne putem dezvolta nutriția. Adică (dacă) există variante mult mai bune care există pe piață, care nu există pe piață, care pot fi introduse etc. Altceva, pe partea de educație muzicală.

La noi în țară nu se pune accentul chiar așa de mult pe asta. Adică campanii de informare legate de mai multe arii din viață, în care copiii pur și simplu să învețe de toate posibilitățile pe care le au, de tot ce se poate întâmpla”.

Elev de 17 ani, cel mai tânăr ambasador al Pactului Climatic European

Reese Andrei Stoica, jurat în cadrul concursului organizat de Ziua Europei, a apreciat faptul că a văzut implicare și perspective diferite din partea elevilor.

„Am simțit că s-au implicat mai multe licee – am avut (elevi) din București și din Otopeni – și chiar am văzut perspective diferite. De exemplu, unele s-au axat pe economia circulară, altele pe tehnologie, altele pe ideile cele mai năstrușnice. Am avut un proiect literalmente despre brioșe, ca mâncare universală. A fost interesant.

Sunt ambasador pentru Pactul Climatic European și noi am făcut aici un work-shop mai devreme azi, despre cum ar arăta școală ideală în 2050. Aveau nevoie de o persoană în plus în juriu. Și am zis eu sunt din altă generație, poate avem niște opinii diferite și chiar așa s-a și întâmplat”, a afirmat Reese.

El a explicat pentru G4Media.ro cum a devenit la doar 17 ani cel mai tânăr ambasador pentru Pactul Climatic European.

„Mereu m-au interesat lucrurile astea legate de mediu, sunt (membru) în Societatea Ornitologică Română – am făcut birdwatching înainte – și la un moment dat pur și simplu am văzut o postare care căuta ambasadori și am completat un formular în metrou și două luni mai târziu m-am trezit că sunt în grupul ăsta absolut incredibil și acum mă apuc să fiu juriu, să vorbesc la diferite evenimente. Îmi place mult”, a mai povestit Reese.

Între activitățile desfășurate la eveniment au mai fost: atelierul „Școala mea rezilientă în 2050”, moderat de Ana Pălăduș, REPER21 și Reese Andrei Stoica, liceean, ambasador al Pactului climatic european.

Tinerii au discutat despre ce înseamnă „reziliență” și cum ar putea școlile să devină astfel, peste 25 de ani. Ei au menționat idei precum transport public ecologic pentru elevi (autobuze electrice, dar și tramvai), săli de clasă amenajate în exterior, clădiri consolidate și eficiente energetic, recipiente pentru sortarea deșeurilor pe care oamenii să le respecte, și altele.

De asemenea, a mai avut loc dezbaterea „ÎmprEUnă suntem mai puternici!” și atelierul „Hrana noastră în 2050”, moderat de Emil Zorilă, expert în permacultură, ambasador al Pactului climatic european.