VIDEO Dezbatere online ENTR, cu tineri și despre tineri: Ce vedem în online și ce credem? „În România ne lipsește doza corectă de scepticism”/ „Nu suntem experți în toate domeniile, nu putem fi”

În contextul copleșitor de informații din mediul online devine din ce în ce mai greu să ne păstrăm un spirit critic și o atitudine sceptică vizavi de ce urmărim și, mai ales, ce ni se arată de către algoritmi, Despre importanța gândirii critice și a diferențierii între informații reale și informații false am discutat în cea de-a patra dezbatere live pe contul de Instagram al ENTR România, alături de trei tineri pasionați de politică, filosofie și gândire critică.

Invitați:

Alexia Ciocheltca – membră ASUR (Asociația Secular-Umanistă din România) , studentă în anul 3 la Facultatea de Filosofie. Alexia organizează ateliere de gândire critică din partea ASUR și, de asemenea, ține cursuri de gândire critică în școli pentru copii și adolescenți. ASUR este un ONG care se ocupă cu promovarea secularismului în România, a educaţiei ştiinţifice şi a gândirii critice.

Răzvan Petri și Vlad Adamescu– cofondatori „Politică la minut”, un cont care face politica să fie mai ușor de înțeles pentru generațiile tinere. Atât Răzvan cât și Vlad au studii în domeniul politic, au colaborat cu instituții din România, dar și din Europa și mai scriu din când în când analize în presa din România. 

Dezbaterea integrală:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ENTR ro (@ro.entr)

Așadar, pe ce se bazează gândirea critică? Cum vorbim despre această sintagmă vagă?

Alexia descrie câțiva „piloni” pe care se bazează gândirea critică, primul dintre aceștia fiind o doză sănătoasă de scepticism, urmată de curiozitate, onestitate intelectuală și umilință epistemică.

„De ce spun sănătoasă? Pentru că observăm că se poate exagera foarte mult până și în scepticism, care este o virtute dacă îl folosim corespunzător. Putem ajunge în obscurantism sau în conspiraționism, cum vedem foarte, foarte ușor în domeniul politic. […] Aș spune curiozitatea. Adică trebuie să fim curioși și trebuie să rămânem curioși pe parcursul vieții ca să ne putem numi gânditori critici.

Aș mai adăuga onestitate intelectuală. Iar când spun onesitatea intelectuală mă refer la a fi consistenți în opiniile noastre și în credințele pe care le exprimăm. […] Iar nu în ultimul rând aș spune umilință epistemică.  Epistemologia este domeniul filozofie care se ocupă cu cunoașterea, aș putea spune și umilință intelectuală, dar am vrut să fac o mică distincție aici, în sensul că nu cunoaștem tot și nu putem niciodată  să cunoaștem tot și este foarte bine să ne amintim de acest lucru.”

Nu suntem experți în toate domeniile, nu putem fi și există o limită a cunoașterii noastre. Deci este bine să fim uneori umili cu privire la limitele cunoașterii noastre.

Cam așa ar putea arăta o abordare filosofică a gândirii critice. Pornind de la ideea asta, Răzvan Petri a venit cu o completare spunând că:

În România ne lipsește această umilință intelectuală și doza corectă de scepticism în momentul în care vorbim. Și în momentul în care ne lipsesc nuanțele din discuții tindem să tranșăm repede orice problemă că e albă sau e neagră.

Această abordare a ideii de „gândire critică” se întâlnește sub diverse forme și în școala generală și liceu, fapt despre care Vlad Adamescu consideră că „e foarte bine că se face”.

Discuția live s-a bazat în cea de-a doua parte pe zona de educație, mai precis pe importanța gândirii critice școli și a dezbaterilor politice în universități.

În „orele de gândire critică” din școli pe care le ține copiilor și adolescenților în școli, Alexia începe mereu prin a face o distincție între gândirea obișnuită și gândirea critică. Asta pentru că, spune ea, „majoritatea oamenilor, mai ales la vârsta aceea, au impresia că gândirea critică este o gândire antisistem”, iar prin această distincție ea reușește să-i aducă pe copii și adolescenți mai aproape de ideea de „dezbatere ca dialog, nu cu scopul de a-l convinge pe celălalt că noi avem dreptate, ci cu scopul de a învăța unii de la alții.”

Acest principiu de dialog-dezbatere, în opinia lui Vlad și a lui Răzvan, merită adusă și în universități, unde nu există dezbateri politice ca la carte cu exemple concrete din personajele politice actuale. Unul dintre motive, spune Răzvan, este că „avem această frică de a nu politiza prea tare dezbaterile.”

La ideea asta Vlad a adăugat, pornind de la comentariul unui urmăritor care spune că până la 20 de ani credea că e incapabil să înțeleagă politica și că avea o reținere în a avea opinii, că „este de bine ca toată lumea să aibă opinii despre politică, nu numai politologii sau analiștii și așa mai departe, pentru că opinia lor este validă așa cum sunt valide și opiniile cetățenilor.”

În final s-a discutat pe scurt despre tineri și politică, pornind tot de la o întrebare din comentarii, anume: „De ce nu sunt politicienii interesați și de tineri?”. Aici Răzvan a subliniat că:

 E un ciclu vicios în care pe politicieni nu-i interesează de tineri. Tinerii nu văd ofertă politică pentru ei și nu merg la vot. Pentru că nu merg la vot, politicienii văd că n-au de ce să consume resurse, timp aducând o ofertă politică pentru tineri.

Completarea Alexiei vine prin sublinierea faptului că „tinerii reprezintă pentru politicieni viitorul. ” Iar viitorul, spune Alexia, „implică din ce în ce mai multă incertitudine. Iar tinerii sunt îngrijorați de subiecte precum starea economiei, a planetei […] și îți trebuie mult curaj ca politician pentru a aborda acest subiect.”

Dezbaterea de luni, 10 martie, a fost prima din noua serie de discuții live pe Instagram inițiate de G4Media în cadrul proiectului ENTR și a cincea în total.