VIDEO Digitalizarea universităților, văzută de studenți: ”Învățatul în mediu digital, mult mai eficient decât cel tradițional”/ Cum răspundem la argumente pro-scris pe hârtie și anti-ecrane

Apropierea studenților de profesori, accelerarea procesului de învățare și eficientizarea acestuia sunt doar câteva dintre avantajele digitalizării unei universități, în ochii lui Andrei Măceș, un tânăr de 20 de ani din Constanța.
Andrei este student al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității ”Ovidius” și a vorbit în cadrul proiectului ENTR despre beneficiile pe care le-ar putea aduce noul proiect de digitalizare implementat la universitatea unde studiază.

• “Consider că învățarea într-un mediu digital este mult mai eficientă decât învățarea tradițională. De exemplu, dacă luăm un student la medicină și îl punem să învețe sistemul nervos sau circulația sângelui, acesta va înțelege mult mai bine dintr-o diagramă 3D sau dintr-o animație bine documentată decât dintr-o carte”.

Andrei mai spune că pentru el importanța digitalizării este evidentă, ținând cont de specializarea pe care o urmează – informatica.

• “De-a lungul timpului, au tot apărut programe foarte inteligente, foarte abile, programe de recunoaștere facială, de recunoaștere vocală, programe de generare statistică, programe de generare artă, dar pentru a folosi aceste programe, avem nevoie de echipament adecvat și de o bună cunoaștere a utilizării lui”, adaugă Andrei.

Proiectul „EDUOC – Educație prin Digitalizare” implementat la “Ovidius” cu 28 de milioane de lei bani din PNRR își dorește să extindă cinci centre și laboratoare digitale pentru abordarea tehnologiilor avansate, să creeze șapte noi centre și laboratoare digitale și să îmbunătățească competențele digitale ale studenților și a personalului didactic.

24 de Laboratoare de învățare adaptivă hibridă personalizată, un centru academic de date, centru Cyber, laborator de cercetare în Realitate Virtuală și Augmentată, centru Eye-Lab, centru didactic și de cercetare digitală în inginerie civilă, laborator de anatomie virtuală 3D, laborator de geografie aplicată și monitorizarea schimbărilor climatice sunt printre clasele digitale care vor fi create prin acest proiect care se adresează unui număr de aproximativ 1200 de tineri.

• “Din punctul meu de vedere digitalizarea are o influență puternică asupra societății contemporane nu doar în domeniul educației, ci și în medicină, drept și multe altele”, adaugă Andrei Măceș.

Însă, spune studentul de 20 de ani, “există o categorie care consideră că această digitalizare ar fi de fapt un impediment în procesul educațional aducând argumente precum “Scrisul pe foaie favorizează mai buna înțelegere a subiectului”, “Ecranele calculatoarelor strică vederea” sau chiar “Mediul online poate fi o distragere de la învățare”.

• “Eu consider că aceste argumente, deși la prima vedere valide, nu sunt întru totul corecte. În primul rând digitalizarea nu înseamnă neapărat abandonarea completă a metodelor tradiționale de învățare, aceasta vine în ajutorul metodelor tradiționale. Materialul poate fi scris la calculator iar acest lucru va avea aceleași urmări precum scrisul pe foaie în privința înțelegerii subiectului. Cât despre al doilea argument, contextul digital nu este în mod obligatoriu concentrat în conținutul digital vizual ci și în inregistrări audio sau chiar implementări ale conținutului digital pe hârtie. De exemplu, audiția unor cărți sau vizualizarea unei imagini printate. Cât despre cel de-al treilea argument, există o multitudine de metode pentru a izola mediul digital al unui student astfel încât acesta să fie constrâns să navigheze pe o singură platformă astfel încât să nu fie distras fie de jocuri video, rețele sociale sau alte lucruri externe”, conchide Andrei Măceș, student la Informatică.