VIDEO Droguri în școli: ”Băuturile de la party-uri nu trebuie lăsate nesupravegheate. Din glumă sau altă intenție, așa apare foarte des primul consum/ E un vid de educație pe drumul dintre casă și școală” – activist ONG anti-drog

Droguri în școli, droguri la festivaluri, droguri la petreceri. Fenomenul pare de necontrolat și cu o amploare sporită în ultima perioadă, atât prin prisma activităților oamenilor legii, cât și a mediatizării acestora. Cel mai periculos poate este fenomenul drogurilor la volan. Tot mai des, alcoolemia în rândul șoferilor opriți de poliție a fost înlocuită de consumul de stupefiante.

În urma festivalurilor de pe litoral, oamenii legii au reținut și anchetează zeci de persoane pentru consum sau trafic de droguri. Doar asupra unuia au fost găsite 2,5 kilograme din mai multe substanțe psihoactive pe care urma să le vândă. În alte cazuri semnalate anterior, elevii primeau substanțe care conțineau anestezic pentru cai. G4Media a publicat, la începutul lunii aprilie, sinteza celor mai relevante cazuri și evenimente din ultima perioadă, privind traficul și consumul de droguri în școlile din România.

George Drăgan, președintele Asociației ”Tomis Antidrog” din Constanța consideră că un factor care contribuie considerabil la creșterea fenomenului este ”vidul de educație” la care elevii sunt expuși ”pe drumul de la școală spre casă”. Altfel spus, timpul liber. Acesta consideră că statul ar trebui să găsească soluții atât pentru prevenție, cât și printr-o ”constrângere mai dură”, printr-un cadru legislativ care, ”pe de-o parte, să apere elevul, dar și să-i corecteze acestuia exemplele negative la care este expus zilnic între școală și casă”.

”Băuturile de la party-uri nu trebuie lăsate nesupravegheate. Din glumă sau altă intenție, așa apare foarte des primul consum”, explică George Drăgan, într-un interviu pentru G4Media, în cadrul proiectului ENTR.

Acesta mai consideră că, din punct de vedere al intervenției instituțiilor, acestea nu se coordonează suficient, nu lucrează organizat și eficient, astfel că ar trebui să existe o colaborare strânsă între inspectoratele școlare, psihologii școlari, ONG –uri și Ministerul de Interne, prin care elevii să fie monitorizați mai pragmatic, iar implicarea instituțiilor să fie constantă: ”Fiecare să se ocupe de domeniul lui de activitate și să colaboreze”, mai spune acesta.

George Drăgan este fondatorul și președintele Asociației ”Tomis Antidrog”, care anul acesta a împlinit 10 ani de activitate. Între altele, Drăgan și asociația lui au desfășurat, în urmă cu câțiva ani, un program de consiliere de aproape trei ani, de care au beneficiat peste 40 de tineri, cu vârste de până în 30 de ani:

”Consilierea am desfășurat-o în parteneriat cu psihologi și, când a fost nevoie de tratament, am făcut parteneriate cu două clinici din țară pentru că în Constanța nu existau la vremea respectivă. Doi dintre beneficiari și-au revenit complet și nu au mai consumat droguri, și-au întemeiat familii, și-au găsit de muncă”, conchide George Drăgan.

Reporter: Pare că avem de-a face cu un fenomen care nu mai poate fi controlat. Cum am ajuns să avem tot mai multe cazuri de consum de droguri, la vârste tot mai mici?   

George Drăgan: România a devenit clar o țară de consum și asta nu trebuie să ne spună statisticile, pentru că fenomenul îl vedem zilnic, în școli, în trafic, în cluburi, la scările de bloc și în parcuri. Fenomenul, așa cum ați formulat întrebarea, într-adevăr pare că nu poate fi controlat. Dar dacă instituțiile s-ar apleca puțin mai mult asupra acestui lucru cred că am putea interveni în diminuarea acestor probleme generate de consumul de droguri care, la propriu, ucid tineri, cresc gradul de infracționalitate și, din punct de vedere medical, apar probleme foarte mari și aici mă refer la boli cronice, suicid, AVC etc.

Din punctul meu de vedere există un vid de educație în rândul tinerilor. Acasă, în familie, tinerii primesc o educație, la școală primesc o educație științifică, dar între casă și școală (pe stradă, în parc, în cluburi) aici tinerii nu primesc niciun fel de educație. Aici trebuie să intervină statul, atât prin prevenție, cât și printr-o constrângere mai dură, printr-un cadru legislativ care, pe de-o parte, trebuie să apere, dar și să corecteze exemplele negative.

Școala trebuie să ofere cel puțin o dată pe lună programe de prevenție la orele de dirigenție pe diferite teme (alcool, tutun, drog, alimentație sănătoasă, bune maniere etc), iar părinții trebuie să se documenteze și să fie atenți la viața de zi cu zi a copiilor, fie că ne referim la anturaj, fie că ne referim la informații prin care tinerii să conștientizeze pericolele la care se expun sau modele de bune practici.

Și aici mereu dau acest exemplu minor: La petrecerile private sau în cluburi niciodată, dacă ai băutura în pahar și mergi să dansezi sau te duci la toaletă, nu mai consumi băutura din pahar când revii la masă sau unde ai lăsat-o. Fie o bei înainte să pleci, fie nu o mai consumi și îți comanzi alta. Este un exemplu minor, poate părea banal, dar așa a fost debutul în multe cazuri de consum unde din glumă sau cu alte intenții sunt puse prafuri sau pastile în acel pahar lăsat nesupravegheat.

Din punct de vedere al intervenției instituțiilor, aici cred că se pot face mult mai multe lucruri. Ar trebui să existe o strânsă colaborare între ISJ, psihologii școlari, ONG –uri, Ministerul de Interne, prin care elevii să fie monitorizați mai pragmatic, iar implicarea instituțiilor să fie constantă, fiecare să se ocupe de domeniul lui de activitate.

Rep.: De ce credeți că elevii sunt tentați tot mai mult spre consumul de substanțe care le modifică percepția asupra realității? (alcool, droguri, alte substanțe etc) 

G.D.: La vârsta lor, în primul rând este vorba de anturaj. Din teribilism se naște ”primul consum” sau din dorința de apartenență la un grup ”cool”. Lipsa informării și a conștientizării efectelor la care se supun fac ca această ”prima dată” să nu li se pară atât de gravă. Lipsa comunicării în familie, dacă de exemplu unul din părinți este fumător și părintele nu explică ce boli derivă din fumat este normal ca tinerii să facă la fel.

Legislația și mediatizarea riscurilor din punct de vedere legal la care se supun este o alta cauză, pentru că nu cred că, dacă am face un studio pe clasele V – XII, mai mult de 2% ar ști exact care sunt pedepsele pentru deținere sau consum de droguri.

Lipsa programelor de informare din punct de vedere medical, nutrițional etc în rândul elevilor iar este o cauză, pentru că tinerii știu că dimineața se bea cafea, în niciun caz că e bine să mănânci un fruct sau un sandwich. Rețelele de socializare folosite în exces, unde este promovat un anumit stil de viață, un anumit comportament este iar o cauză care influențează. Toate acestea, coroborate, duc la o lipsă de informare și pasul spre această lume a drogurilor a devenit facil.

Rep.: Asociația ”Tomis Antidrog” a reușit să contribuie la reabilitarea unora dintre tinerii dependenți cu care a lucrat?

G.D.: De 10 ani încercăm să intervenim în societatea civilă și să tragem un semnal de alarmă instituțiilor abilitate. Pe lângă programele și proiectele desfășurate în acești ani, am reușit, spunem noi, să aducem în atenția elevilor cât și a părinților aceste riscuri la care se expun și asta pentru noi înseamnă mult. Ca o poveste de succes pot să amintesc mai multe exemple, dar dacă ar fi să aleg unul singur pot să amintesc de cazul unui tânăr, provenit dintr-o familie cu probleme, care se droga de 5 ani. Și-a făcut curaj pentru că a auzit de noi și a intrat în programul nostru de consiliere de la acea vreme. După doi ani de consiliere și tratament acesta a renunțat total la consum și-a întemeiat o familie și acum, din punct de vedere profesional, este foarte bine.