VIDEO Educatoare la țară: Ce înseamnă să predai în sistem simultan, la grădiniță. Unul din 10 copii români învață în clase amestecate

Catalogat de fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, drept ”o nenorocire”, modul de predare în sistem simultan rămâne o realitate a învățământului din mediul rural românesc.

Atât în clasele primare (uneori și gimnaziale), cât și la grădiniță, copii de toate vârstele participă la cursuri și activități împreună, o provocare atât pentru ei, cât și pentru cadrele didactice.

Motivul pentru care a fost implementată predarea în regim simultan ține de numărul mic de copii, care nu permite înființarea de clase separate. S-a ajuns astfel ca unul din 10 copii să învețe în acest sistem.

În România, sistemul funcționează de la începuturile învățământului, dar a fost adus la zi prin Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Ordinul MECTS 3062/19.01.2012. De menționat că acest tip de învățământ este răspândit în multe state din întreaga lume.

• ”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc (…) Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, citat de Edupedu.

Mădălina Rațiu are 26 de ani și este educatoare în mediul rural, la Ciugud (Alba). A predat timp de șase ani doar la sat și cunoaște bine sistemul de învățământ care presupune ore ținute în același timp pentru copii de vârste diferite.

”De multe ori, în mediul rural, grupele de copii sunt grupe combinate pentru că nu sunt suficienți copii pentru fiecare grupă și atunci se pun împreună copiii de grupă mică, mijlocie și mare, similar cu predarea simultană în clasele mai mari.

Materialele care sunt puse la dispoziție de unitatea de învățământ sunt mai reduse și ca număr și ca posibilități, iar copiii sunt cumva privați de experiențe multiple și foarte diversificate” a spus Mădălina, într-un dialog cu G4Media.

Ea nu se plânge și nici nu consideră o ”nenorocire” lucrul cu mai multe grupe de vârste deodată, ci ia totul ca pe o provocare prin care este motivată și chiar obligată să își facă și mai bine treaba.

Spune că meseria de educatoare în mediul rural presupune mai multă creativitate și mai multă muncă, educatoarele fiind cele care confecționează majoritatea materialelor cu care lucrează la clasă.

”Eu și colegele mele ne-am obișnuit să confecționăm, să realizăm tot felul de activități din ce avem. A fi educatoare în mediul rural înseamnă multă muncă cu scotch, hârtie, carton și acuarele (…)

A lucra la grupă combinată presupune a pune în aceeași grupă copii între 3 ani, până la 6 ani, lucrând în același timp cu toți, de vârste diferite.

Asta presupune să gândești sarcinile de muncă și de învățare astfel încât să fie potrivite și pentru cei mici dar să provoace și gândirea celor mai mari.

Educatoare trebuie să planifice activitățile astfel încât, pe aceeași activitate, să ofere grade de dificultate diferite, astfel încât fiecare copil să poată lucra, să nu se simtă frustrat că sarcina este prea grea sau prea ușoară.

Trebuie să ții cont că un copil mic, la 3 ani, nu poate să stea angajat într-o activitate mai mult de câteva minute, în timp ce un copil de grupă mare poate să o facă mai mult timp și atunci trebuie să îi suplimentezi sarcina, dându-i ceva în plus de făcut”, mai spune Mădălina Rațiu.

În prezent, Mădălina Rațiu lucrează la noua grădiniță SMART din Ciugud.

În România, 111.755 de elevi au învațat în sistemul de învățământ simultan, în anul școlar 2021-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.

Din totalul elevilor care fac ore în clase în care sunt și elevi din alți ani de studiu, 92% sunt din mediul rural.

Raportat la cei 1,5 milioane de copii din școala primară și din gimnaziu, sistemul de învățământ simultan cuprinde 7,1% din elevii din întreaga țară, dar în învățământul primar 1 din 10 elevi învață în clase simultane.

Raportul s-a păstrat și la nivelul grădinițelor din mediul rural.