VIDEO Fenomenul dependenței de jocuri de noroc în rândul tinerilor/ Psiholog în cadrul unui centru specializat: „Este o modalitate de a gestiona stresul, anxietatea, sau pentru a se simți valorizați/ Dependența sporește absenteismul școlar și poate duce chiar la abandon”

Dependența de jocuri de noroc este un fenomen tot mai răspândit în România, inclusiv în rândul tinerilor. Studiile din ultimii ani indică faptul că 14% dintre tinerii minori recunosc că au practicat jocuri de noroc și 40% spun că au prieteni care fac asta. 11% dintre copii urmăresc influenceri care promovează jocuri de noroc pe bani, iar 10% au resimțit presiune de la prieteni să înceapă să joace, date potrivit unui studiu făcut de Organizația Salvați Copiii, despre care a scris G4Media aici. 

ENTR/G4Media a discutat cu Diana Gheletiuc, Psiholog la Clinica Aliat Suceava, un centru specializat pentru tratamentul acestui tip de adicții, care a oferit informații despre semnele care indică o dependență, care sunt factorii ce o favorizează, care sunt efectele și cum poate fi prevenită.

Cauze și factori de risc 

Cauzele dependenței de jocuri de noroc sunt multiple. Factorii principali sunt cei psihologici, genetici, sau de mediu, spune Diana Gheletiuc. Factorii psihologici sunt responsabili de la 40% până la 60% pentru dezvoltarea unei dependențe. Aceștia au la bază nevoia de validare, satisfacție sau de o recompensă rapidă. Jocurile de noroc sunt modalitatea perfectă de a primi o recompensă prin câștig, sau de a genera o senzație de adrenalină continuă.

Pe lângă asta, psihologul explică cum jocurile de noroc sunt în strânsă legătură cu depresia, anxietatea sau cu tulburarea de stres post-traumatic. “Deseori, tinerii apelează la jocurile de noroc,ca modalitate de a gestiona stresul, anxietatea, sau pentru a se simți valorizați în momentul în care au o stimă de sine scăzută.” În plus, alcoolul și consumul de substanțe îi vulnerabilizează pe tineri, sporind impulsivitatea.

Faptul că jocurile de noroc sunt foarte accesibile sunt un factor de mediu foarte important. Tinerii caută deseori surse rapide de îmbogățire, mai ales când există dificultăți financiare sau un nivel ridicat de presiune socială. Grupul de prieteni joacă un rol important de model , aceștia dorind de cele mai multe ori să se poată integra cu ușurință. În acest mod, jocurile de noroc ajung să fie o normalitate pentru aceștia, fiind o formă de formă de divertisment. 

Experiențele stresante sau traumatice din copilărie sunt un alt factor foarte important de care ar trebui să ținem cont. În plus,  Diana Gheletiuc explică faptul că “familia este primul loc în care un tânăr învață despre riscurile și recompense asociate cu diferite comportamente. Dacă în familie există diferite comportamente legate de jocurile de noroc, acestea pot fi normalizate de către tânăr și privite ca un model familial obișnuit.” Neglijența sau hiperprotecția părinților pot contribui la o vulnerabilitate pentru această dependență.

Semne și simptome 

Niște semne clare care arată că o persoană din jurul nostru este dependentă sunt comportamentul obsesiv asupra jocului, iar la polul opus se află ascunderea lui cu orice preț . Viața socială a unui dependent este profund afectată, acesta izolându-se de familie și prieteni. Capacitatea de concentrare scade, iar lipsa interesului pentru orice altă activitate, crește. 

Consecințele și impactul dependenței 

Creșterea anxietății este una dintre principalele consecințe, deoarece apare expunerea constantă la presiune din punct de vedere financiar sau emoțional, prin natura riscantă și incertă a jocurilor de noroc.  “În ceea ce privește depresia, dependența de jocuri de noroc creează un context marcat de sentimente profunde de vinovăție, rușine, inutilitate, lipsă de vitalitate și motivație.” Aceste sentimente conduc la stări depresive și la izolare socială. Dependentul încearcă deseori remedierea acestor sentimente prin recâștigarea banilor pierduți, ajungând într-un cerc vicios.

În plus, dependența sporește absenteismul școlar, care poate duce chiar la abandon. Rezultatele școlare sau în muncă pot scădea semnificativ din cauza lipsei concentrării și a motivației.

Prevenție și soluții

“Un prim pilon este sprijinul familiei, aceasta jucând un rol esențial. Părinții sunt modele veritabile atunci când vorbim despre evitarea unor comportamente și promovarea unui stil de viață sănătos. […] Școala, profesorii, campaniile publice și alte surse specifice educației de grup sunt principalele puncte prin care schimbarea ar putea fi implementată.” În acest fel tinerii pot avea acces la informații corecte despre această dependență și pot căuta ajutor dacă cred că au o problemă.

Pentru o recuperare eficientă, Diana Gheletiuc recomandă suportul profesional compus din consiliere și psihoterapie. Se poate începe cu terapia individuală, unde aceasta se realizează 1 la 1, iar apoi se poate trece la terapia de grup, unde participanții își împărtășesc ghidat experiențele, și devin astfel, suport reciproc. Terapia de familie este, de asemenea foarte benefică, unde toți membrii familiei pot înțelege și sprijini procesul de recuperare.

Context: activitatea de jocuri de noroc la români

Românii joacă online, cu cardul, 3% din cifra pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0.33% din economia globală, potrivit GOLAZO.ro.12.5 miliarde de lei au fost cheltuiți în anul 2023 de către români, doar pentru jocurile de noroc online. Aceștia au reprezentat 17% din numărul total de tranzacții făcute de români cu cardul din întregul an.

În decembrie 2023 Declic a inițiat o petiție care a strâns aproape 200.000 de semnături, în care cerea premierului Ciolacu să interzică reclamele la jocuri de noroc și la pariuri sportive. Tot atunci, a avut loc o altă inițiativă în mediul online numită “Revolta farfuriilor goale” pornită de influencerul Silviu Faiar, în care publicul comenta emoji-uri cu farfurii goale sub formă de protest creatorilor de conținut care făceau reclamă la jocurile de noroc. Inițial, Marcel Ciolacu a anunțat că va lua măsuri “drastice”, care nu au avut însă niciun efect. Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, a inițiat un proiect de lege pentru scoaterea în afara orașelor a caselor de pariuri, dar nu a inclus interzicerea reclamelor. Parlamentul a decis apoi în aprilie 2024 interzicerea jocurilor de noroc în localitățile cu sub 15.000 de locuitori, care a fost subiectul mai multor acțiuni în instanță din partea operatorilor.

În acest an parlamentarii USR au depus două propuneri legislative pe acest subiect, una dintre acestea pentru simplificarea mecanismului pentru autoexcludere și sancțiuni drastice pentru operatorii care nu respectă mecanismul. A doua propunere stabilește o limită maximă de 10% din venituri pentru cheltuielile la jocurile de noroc.

Recent, G4Media a scris recent că Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc nu are date privind numărul persoanelor dependente , instituția răspunzând la interpelarea unui deputat că România este „în media europeană” la practicarea jocurilor de noroc, pe baza unui studiu din 2016.