VIDEO Fondurile europene, marea șansă a infrastructurii românești. Oficialii speră să mai aducă în țară 160 de milioane de euro până la finalul anului

Banii de la Bruxelles alimentează, potrivit oficialilor români, șantierele deschise pentru construirea a peste 338 de kilometri de autostradă, pentru reabilitarea a 611 kilometri de drum national și pentru modernizarea a circa 318 kilometri de cale ferată. Din păcate, însă, multe dintre șantiere întârzie cu anii, din cauza birocrației, a slabei mobilizări a constructorilor și a incapacității autoritățile de a gestiona astfel de proiecte de amploare.

Așa am ajuns la cinci ani de la demararea Programului Operațional Infrastructură Mare la doar 25% grad de absorbție a banilor europeni alocați dezvoltării infrastructurii de transport. De la începutul anului, le-au fost achitate constructorilor marilor proiecte de infrastructură circa 394 milioane de euro, iar Comisiei Europene i s-a cerut să ramburseze aproape 75% din această sumă. Până la finalul anului, autoritățile de la București estimează că vor mai fi depuse facturi pentru rambursarea a circa 188 milioane euro.

Pentru a crește viteza de circulație a trenurilor, pentru a-și moderniza drumurile, porturile și aeroporturile, România are la dispoziție prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), aproape 5 miliarde de euro, la care se adaugă alte 900 de milioane de euro reprezentând cofinanarea din partea statului român.

Banii alocați infrastructurii de transport prin POIM

• Fonduri europene: 5 mld. Euro
• Co-finanțare din partea statului român: 890 milioane euro

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

Programul Operațional Infrastructură Mare a demarat oficial odată cu exercițiul financiar 2014-2020, însă România a început să atragă bani din acest program abia din toamna lui 2016. Până acum, autoritățile de la București au trimis la Bruxelles spre decontare facturi în valoare de circa 1,86 miliarde de euro și au primit înapoi în jur de 1,24 miliarde de euro, potrivit datelor primite de G4Media de la Ministerul Fondurilor Europene. Cu alte cuvinte, în cei cinci ani scurși deja, țara noastră a absorbit aproape un sfert din banii europeni alocați acestui program. Iar timpul pe care îl mai are la dispoziție pentru a cheltui și restul de fonduri este redus: cel mult 3 ani. Pentru a nu pierde banii oferiți gratis de Bruxelles, autoritățile române trebuie să se grăbească.

“E păcat să ai această facilitate, a fondurilor europene și să nu le folosești. Este un nonsens. Nu există justificare să nu folosești aceste fonduri exact pentru coridoarele pentru care sunt alocate. Aceasta trebuie să fie opțiunea numărul 1. Să-ți dea cineva bani și să nu-I folosești, din orice motiv, nu se justifică”, a declarat, pentru G4Media, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu (VIDEO).

Gradul de absorție al banilor europeni alocați infrastructurii de transport prin POIM:

• Plăți către beneficiari: 1,87 mld. euro (8,9 mld. lei)
• Sume cerute la rambursare: 1,87 mld. euro (fonduri UE – 1,47 mld. euro)
• Sume rambursate de către Comisia Europeană: 1,24 mld. euro

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

“Pentru acoperirea riscului de dezangajare aferent anului 2019, la nivelul POIM mai trebuie solicitată Comisiei Europene spre rambursare suma de 43,8 milioane euro pentru toate cele 3 sectoare finanțate prin POIM – transport, mediu și energie. (…) Însă, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) estimează că în perioada octombrie – decembrie 2019 vor mai fi solicitate spre rambursare aproximativ 188 milioane euro (fonduri UE – 160 milioane euro), (…) ceea ce înseamnă că nu există risc de dezangajare la nivelul acestui Program”, au precizat, pentru G4Media, reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene.

Fondurile europene absorbite în 2019 până pe 15 octombrie:

• Plăți către beneficiari: 394,44 milioane euro
• Sume cerute la rambursare: 297,33 milioane euro (fonduri UE – 252,73 milioane euro)
• Sume rambursate de către Comisia Europeană: 179,76 milioane euro

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

Cele mai mari proiecte de infrastructură finanţate prin fonduri europene vizează reabilitarea tronsoanelor de cale ferată din Vestul țării, construcţia de autostrăzi de pe Coridorul IV Pan-European și realizarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Eroilor.

Foto: forum.peundemerg.ro

Cei mai mulți bani a primit de la Uniunea Europeană proiectul de cale ferată Frontiera Curtici – Simeria: peste 1,74 miliarde de lei, adică în jur de 367 de milioane de lei. Următoarele două proiecte, după valoarea decontului sunt cele pentru construirea autostrăzilor Sebeș-Turda și Lugoj-Deva.

Nu este de mirare că mare parte din banii europeni pentru infrastructura de transport merg către modernizarea căii ferate și către construirea de autostrăzi. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piață Ipsos la finalul lui 2018, 93% dintre români se declarau nemulțumiți de rețeaua de drumuri de mare viteză a țării, 87% deplângeau starea drumurilor locale, iar 85% și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu rețeaua feroviară.

Nemulțumiți sunt și marii transportatori, care spun că dezvoltarea insuficientă a infrastructurii le afectează afacerile și competitivitatea la nivel european.

“Un camion poate să meargă în Euopa de Vest într-o zi, pe autostrăzi, undeva la 700 de kilometri. În România cu greu faci 500 de kilometri”, a declarat Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR.

Beneficiile construirii unei infrastructuri moderne sunt multiple, spune acesta.

“Vedeți că lângă fiecare segment de autostradă a venit câte un producător, un logistician, s-a întâmplat ceva. O autostrada pune practic în valoare comunitățile locale. Vin dezvoltatori, investitori, care folosesc forța de muncă locală, turismul poate să penetreze mai ușor. Și aici nu vorbim doar de drumuri. Cu cât ai o infrastructură mai bună pentru aeroporturi, pentru porturi, pentru căi ferate și pentru drumuri, cu atât va crește fluxul de mărfuri și de persoane care intră în România”, a adăugat acesta.

Beneficii economice aduc investițiile în infrastructură nu doar atunci când sunt gata, ci chiar de la deschiderea șantierului, deoarece angajează forța de muncă locală. O spune și Cristina Amăzăreanu, director în cadrul Companiei de Infrastructură. Potrivit acesteia, sudorii care altădată lucrau pe șantierul naval de la Brăila “au fost valorificați ca forță de muncă pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre din zona Brăila”.

Viitorul Golden Gate românesc probabil că ar mai fi stat o vreme la sertar în lipsa fondurilor europene. ” Alternative de traseu au fost studiate încă din 1986. (…) O amânare în implementare a rezultat nu din lipsa de necesitate, ci din lipsa de finanțare. În prezent traversarea se face într-un mod promitiv, cu bacul. În august s-a primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru finanțare”, a declarat aceasta în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Fondurilor Europene la începutul acestei luni. Valoarea proiectului se ridică la 467 milioane euro.

România a mai beneficiat și în anteriorul execițiu financiar european 2007-2013 de bani pentru dezvoltarea infrastructurii. A consumat, însă, doar undeva la 74% din cele 4,28 de miliarde de euro alocate prin Programul Operational Sectorial Transport (POS-T).

Foto: Lucrări la autostradă

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.