VIDEO/FOTO: Cimitir vechi de 4.700 de ani, la Râmeț. O echipă internațională de cercetători caută informații despre populațiile antice ale Europei, cu ajutorul tehnologiei

O echipă internațională de specialiști formată din arheologi și antropologi a explicat luni rezultatele unor cercetări arheologice unice în România, care s-au desfășurat pe o perioadă de peste 10 ani și continuă. Este vorba despre investigațiile realizate la Râmeț, pe rămășițele unui cimitir vechi de aproximativ 4.700 de ani.

Una dintre concluziile trase de specialișitii din mai multe țări este aceea că zona Munților Apuseni era destul de ”aglomerată” acum aproape 5.000 de ani, iar locuitorii obișnuiau să se ocupe cu creșterea animalelor.

Sute de ani se pare că au trăit în pace, dar specialiștii încearcă să afle mult mai multe informații cu ajutorul unor tehnologii de ultimă oră (analize de ADN, radiocarbon, izotopi de stronţiu si oxigen). Cercetătorii cred că rezultatele ar putea scoate la lumină multe detalii legate de populațiile antice ale Europei: cine erau, de unde veneau și cu cine se înrudeau din punct de vedere etnic.

Cercetările s-au desfășurat în cadrul Proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în Epoca Bronzului în arealul Râmeţ), derulat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).

Lucrările au fost coordonate de arheologul român Horia Ciugudean, care a făcut echipă, printre alții, cu Jess Beck (Harvard University) şi Colin Quinn (Hamilton College).

În 2019 a avut loc o nouă campanie de săpături arheologice, într-un cimitir tumular preistoric. Este vorba despre un mormânt din pietre datând de acum 4.700 de ani, (cele mai vechi rămășițe) peste care au fost adăugați alți morți, de-a lungul timpului.

Situația este foarte interesantă, consideră experții străini, pentru că ar putea oferi multe informații legate de populațiile străvechi ale Europei.

Pentru a obține aceste informații, pe lângă săpături arheologice, echipa multidisciplinară a realizat investigaţii geofizice și analize de laborator, inclusiv analize de ADN și alte tipuri de evaluări de ultimă oră.

Prin aceste analize, specialiștii au încercat să afle legăturile genetice dintre populaţiile vechi din zona Munţilor Apuseni şi zonele geografice din proximitate, dar și date despre mobilitatea populațiilor preistorice.

Concluziile acestor studii vor fi făcute publice în următorii doi ani.

”Este vorba despre o construcție efectiv cu elemente de arhitectură, fără exagerare, bine definite, puteți să vedeți acest cerc din bolovani masivi de piatră, care înconjoară periferia movilei, asigură stabilitatea întregii movile, iar în partea centrală există o zonă de piatră compactă, unde a apărut și mormântul central” a spus Horia Ciugudean.

Colin Quinn lucrează de 11 ani împreună cu arheologii români. ”Am fost atras de acest loc nu doar pentru frumusețea peisajului ci și pentru că acest loc are o semnificație majoră pentru înțelegerea preistoriei europene (…) Asigură un narativ care este important pentru noi, să înțelegem trecutul nostru uman” a spus Colin Quinn.

”Este important de spus că mormintele acestea par să fi fost folosite timp de sute de ani. O întrebare care se ridică atunci când începem să combinăm toate aceste analize este cine din populația generală ajungea să fie pus în acești tumuli. Pentru că sunt multe trupuri care nu au fost puse aici, deci vrem să știm cine era eligibil, cine avea dreptul să fie înmormântat aici” a adăugat acesta.

”Am venit pentru că atunci când Colin a făcut o prezentare a muncii sale, arătând imagini cu niște munți frumoși și morminte impresionante, am întrebat cine analizează scheletele. El a spus că nu știe, probabil nimeni. Așa că a fost o oportunitate să vin într-un loc în care munca era în desfășurare” a spus Jess Beck (antropolog).

Rezultatele cercetării vor fi valorificate pe viitorul traseu turistic generat de DJ 107 i ”Transalpina de Apuseni”. Practic, vestigiile vor fi conservate in situ și vor putea fi vizitate.

Foto/video: Echipa de cercetători