VIDEO Înalta Curte decide vineri dacă îi eliberează pe Laura Vicol și Vladimir Ciorbă din arestul preventiv / Cei doi judecători din complet nu s-au pus de acord / Cine e al treilea magistrat intrat în completul de divergență

UPDATE vineri 14 februarie, ora 10.00: Instanța urmează să se pronunțe vineri asupra contestației la măsura arestării preventive a soților Laura Vicol și Vladimir Ciorbă. Cei doi judecători din complet nu au reușit să cadă de acord asupra deciziei, joi, astfel că s-a format un complet de divergență și a intrat al treilea judecător.

UPDATE 3, ora 22:00 – Al treilea judecător intrat în completul de divergență este Luminița Criștiu-Ninu, au declarat pentru G4media.ro surse judiciare.

Judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu este considerată o apropiată a judecătoarei Lia Savonea. Ea a fost președinte interimar al Curții de Apel București în perioada în care titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM.

Soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al lui Liviu Dragnea. Judecătoarea Criştiu-Ninu a fost şefa Tribunalului Teleorman şi apare în fotografii oficiale cu fostul şef al CJ Teleorman Liviu Dragnea.

Ceilalți judecători din complet sunt Elena Barbu și Mihai Udroiu. Judecătorul Mihai Udroiu a fost consilierul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului Ovidiu Tender şi fugită în Italia. Inculpata de astăyi, Laura Vicol, a fost avocata Alinei Bica.

Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de fostul jurnalist Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie. Buzăianu voia de la DIICOT un document legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care contestase decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie. Până la urmă, DNA a clasat acuzația adusă judecătorului Udroiu.

Judecătorul Mihai Udroiu este cel care a înclinat balanța în complet de divergență și a anulat condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Până la urmă, Kiss a scăpat de dosar ca urmare a aplicării deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi ca urmare a intervenirii prescripţiei.

UPDATE 2

Cei doi judecători din completul care a judecat cererea de eliberare din arest a Laurei Vicol și a celorlalți inculpați din dosarul Nordis nu se pot pune de acord. Se formează un complet de divergență și intră un al treilea judecător.

Ședința se reia în această seară la 20:30.

Avocații și inculpații au fost rechemați în sala de judecată.

UPDATE 1

S-a încheiat procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce o privește pe Laura Vicol și soțul ei Vladimir Ciorbă. Cei doi au contestat decizia instanţei prin care au fost arestaţi preventiv. Hotărârea a rămas în pronunțare.

Știrea inițială

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate joi contestaţiile depuse de fosta deputată PSD, Laura Vicol, şi de soţul acesteia, Vladimir Ciorbă, împotriva deciziei instanţei prin care au fost arestaţi preventiv. Cei doi au fost aduși la instanță.

În acelaşi dosar, au depus contestaţii şi ceilalţi trei arestaţi preventiv din dosar – Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă, dar şi Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) şi Bogdan Adalbert Şaitoş – care sunt arestaţi la domiciliu.

Procesul este programat să înceapă la ora 14,00.

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost arestaţi preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătoarea care a dispus arestarea a susţinut că Laura Vicol a intrat în posesia unor date confidenţiale din anchetă, respectiv ştia despre iminenţa efectuării unei percheziţii la casa unde locuieşte, astfel încât lăsarea ei în libertatea ar periclita cercetările procurorilor.

De asemenea, fosta deputată PSD a ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.

În esenţă, Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi de gruparea Nordis.

Astfel, spun procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă – Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.

De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape 5 milioane de euro.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În dosar sunt cercetate, în calitate de notari, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD, Andreea Cosma.

În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).