VIDEO INTERVIU Crin Bologa, șeful DNA: Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări la DNA în 2019, în 2020 toate serviciile au transmis 300 / Care sunt cele patru decizii CCR care i-au scăpat pe mulți inculpați de dosare

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări către DNA în 2019, iar în 2020 toate serviciile de informații (interne, armată, externe) au transmis în total circa 300 de informări.

Bologa a mai spus că înainte de decizia CCR prin care infracțiunile de corupție și evaziune fiscală nu au mai fost considerate amenințări la siguranța națională, numărul informărilor trecea de 1100 de pe an. Șeful DNA s-a declarat însă mulțumit de colaborarea cu SRI ”în limita acestor pevederi legale și a deciziilor CCR”.

Numărul mic de sesizări transmise de serviciile de informații către DNA coincide cu scăderea numărului de cauze de mare corupție anchetate de DNA anii trecuți.

Crin Bologa a mai explicat pentru G4Media.ro că sunt patru decizii ale Curții Constituționale care au generat un val de achitări și clasări.

Ar fi vorba de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizia prin care SRI a fost scos din anchetele penale (filaje, interceptări), decizia prin care informațiile obținute pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi probe la dosar și decizia prin care DNA nu mai poate continua ancheta în dosarele disjunse pentru fapte care nu intră în competența procurorilor anticorupție.

Vezi interviul integral cu șeful DNA, Crin Bologa în variantă VIDEO

Redăm mai jos un fragment relevant din interviul cu șeful DNA:

Dan Tăpălagă: Sunteți, domnule Bologa, procuror-șef din februarie 2020, așadar mai bine de un an. V-aș întreba care este cauza fanion, dosarul important dosarul important pe care DNA l-a deschis după ce ați ajuns șeful instituției.
Crin Bologa: Nu aș putea să fac trimitere la o singură cauză. Pot să fac trimitere la mai multe cauze, pentru că procurorii sunt diferiți și nu aș vrea să aleg unul dintre ei că ar avea merite mai multe ca ceilalți.

În cursul anului 2020 am trimis în judecată 160 de persoane cu funcții importante: miniștri, parlamentari, deputați. Iar în cursul acestui an, a doua oară în istoria DNA-ulul a fost trimis un premier în judecată pentru fapte săvârșite în cursul mandatului și a fost trimis un șef de Camera Deputaților (nota red: Liviu Dragnea), au mai fost trimiși în judecată doi parlamentari, un europarlamentar și asta în termen de patru luni ale acestui an.

Deci eu cred că toate aceste dosare, cu acuzații de fapte de corupție la nivel foarte înalt, sunt tot atâtea exemple care pot fi date ca și cauze fanion ale DNA dar și alte cauze. Avem cauze de evaziune fiscală cu prejudicii foarte mari.

Dan Tăpălagă: Încă le mai aveți.
Crin Bologa: Încă le mai avem.

Dan Tăpălagă: Păi și ce faceți cu ele, legea tocmai s-a modificat, dacă oamenii ăia plătesc prejudiciul au toate șansele să scape de dosarul penal.
Crin Bologa: Prejudiciile sunt mari la noi, sunt peste un milion de euro. Am rămas cu această competență, au fost niște dispoziții tranzitorii. Dacă vor plăti, vom înceta procesul penal. Până în prezent nu prea au plătit.

Dan Tăpălagă: E corect așa?
Crin Bologa: Este legal.

Dan Tăpălagă: Acum.
Crin Bologa: Este legal că așa prevede legea.

Dan Tăpălagă: Dar este corect?
Crin Bologa: Eu fiind magistrat de profesie am învățat să consider corecte lucrurile prevăzute de lege…

Dan Tăpălagă: Dar puteți spune dacă o lege e bună sau proastă?
Crin Bologa: …Și să mă bat în permanență și să iau poziție publică atunci când am considerat că o lege nu are efectele pe care le-a urmărit. În prezent, această lege nu și-a produs efectele în toatalitate.

Dan Tăpălagă: Și le va produce implacabil.
Crin Bologa: Dar eu sunt procuror de peste 25 de ani și legea de combatare a evaziunii fiscale a evoluat într-un sens sau în altul. La un moment dat, s-au mai putut plăti prejudiciile, de exemplu până în 50 de mii de euro prejudiciul dacă era achitat atrăgea după sine o amendă administrativă, fostul 18 indice 1.

Dar în ceea ce privește prejudiciile mari la evaziunea fiscală, au fost momente în care, dacă prejudiciul era peste 100 de mii de euro, din câte imi amintesc, era un spor la pedeapsă la maxim de cinci ani. Dacă prejudiciul era de peste 500 de mii de euro, sporul era de șapte ani. Iar plata acestor sume mari nu mai atrăgea închiderea dosarului.

Dan Tăpălagă: Acum, la un prejudiciu de peste 100 de mii de euro, indiferent de sumă, cu un bonus de 20 %, ai scăpat de dosar penal. Aveți o evaluare la DNA, ce efecte produce legea asta?
Crin Bologa: Nu avem o evaluare, fiind sume mari, încă nu s-au plătit. Nu am văzut soluții date în prezent la DNA în baza acestei legi, dar probabil vor apărea în momentul în care ne vom apropia de trimitere în judecată. Și înainte se putea plăti până la o anumită sumă, dar până la trimiterea în judecată. Acum, această posibilitate de plată se întinde până la terminarea procesului, până la ultimul termen.

Dan Tăpălagă: Am văzut cazul Pomohaci, nu știam, mărturisesc, deși mă ocup de ceva vreme de justiție, că o decizie definitivă pronunțată de instanță este pe cale să fie întoarsă aplicându-se legea mai favorabilă.
Crin Bologa: Nu știu exact situația, va trebui să studiez, pentru că legea permite să se plătească și să scapi de pedeapsă până la soluționarea definitivă a cauzei. Deci va trebui să mă interesez de acest proces ca să putem vorbi. Cert este că se poate trage de timp până la finalul procesului, o lună, un an sau cinci ani. Se plătește la sfârștit plus 20 la sută, dar și penalitățile.

Dan Tăpălagă: Spuneați că vă bateți ca procuror atunci când o lege proastă să arătați că e proastă. Ați făcut sesizări, memorii, informări către instituțiile statului privind efectele modificărilor la legea evaziunii fiscale?
Crin Bologa: La legea evaziunii fiscale nu am făcut pentru că nu avem competență. Competența, din 2013, din iunie, în ceea ce privește evaziunea fiscală, indiferent de prejudiciu, nu mai aparține DNA.

Noi am rămas cu dosare pe care le aveam înregistrate la momentul respectiv și mai avem unele dosare în care sunt cercetate fapte de evaziune fiscală, dar împreună cu alte fapte. Neavând competența, nici nu am fost consultați.

În ceea ce privește modificări legislației care se referă la corupție, noi suntem solicitați de ministerul justiției, de Consiliul Superior al Magistraturii și ne trimitem oameni bine pregătiți profesional și în echipe de lucru care să participe la aceste analize.

Participă și în ședințele comisiei juridice ale Camerei sau Senatului cu o contribuție valoroasă.

Dan Tăpălagă: Dacă tot vorbim de legi proaste care afectează activitatea DNA, care a fost decizia CCR care a afectat cel mai mult activitatea procurorilor anticorupție, care a determinat clasarea celor mai multe dosare?
Crin Bologa: Răspunsul meu se va referi la statistică, fără să fie vreun atac la CCR. Eu am mai prezentat aceste efecte și s-a interpretat că ar fi un atac la Curtea Constituțională.

Ei, aceste efecte s-au produs în ceea ce privește activitatea noastră tocmai pentru că respectăm deciziile Curții și le aplicăm.
Decizia care ne-a afectat au fost trei sau patru (Râde).

Deci a fost decizia care se referă la dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu și total al tentativei la abuz.

Dan Tăpălagă: Aveați multe cauze cu primari, cu directori de instituții.
Crin Bologa: Și cu prejudicii foarte mari. Foarte multe achitări în dosare trimise în judecată înainte de apariția acestei decizii. Și avem foarte multe clasări. Cred că chiar la solicitarea dvs am dat anul trecut o situație cu 801 dosare și cu un prejudiciu estimat de 4 miliarde în care noi am dispus clasare. De atunci încoace am mai încasat achitări și mai avem clasări puse pe decizia din 2016.

Dan Tăpălagă: Deci abuzul în serviciu.
Crin Bologa: Apoi avem înlăturarea probelor obținute cu ajutorul serviciilor de informații. Interceptările. Mai avem încă judecători în România care aplică această decizie numai pentru viitor.

În sensul că, dacă legea a permis să facem aceste interceptări cu serviciile de informații, care aveau dotările tehnice cumpărate de statul român, noi le-am făcut în baza legii în vigoare atunci. Iar legea de procedură penală este de imediată aplicabilitate iar deciziile CCR se aplică numai pentru viitor de la momentul motivării și publicării în Monitorul Oficial.

Și avem judecători, desigur cazuri izolate, care încă aplică în acest mod decizia CCR și nu înlătură. Majoritatea înlătură aceste interceptări. Prin înlăturarea interceptărilor am pierdut probe foarte valoroase. Înlătuarea acestor probe a dus la alt val de achitări.

De asemenea, mai avem o decizie importantă, cea referitoare la mandatele de siguranță națională. Avem o practică constantă a CCR, care a lăsat la aprecierea judecătorului de scaun să aprecieze dacă proba este valoroasă și poate fi coroborată cu alte probe. Pentru că și interceptările pe mandate de siguranță națională sunt aprobate de un judecător și cerute de un procuror de la Parchetul General.

Sigur că sunt pe mandat de siguranță națională. Recent, a apărut o decizie a CCR care nu înlătură și nu declară neconstituțională folosirea acestor mijloace ca și probe în procesul penal. Se cere doar ca legiuitorul să introducă anumite garanții pentru persoanele interceptate.

Imediat după ce a apărut această dispoziție a CCR și a fost motivată, s-a format un grup de lucru la ministerul justiției pentru a pune de acord legislația cu decizia Curții Constituționale și noi în continuare să putem folosi aceste interceptări pe mandate de siguranță națională ca și probe. Nu au fost interzise ca probe și asta nu înseamnă că Serviciul Român de Informații sau alte structuri de informații capătă calitatea de organ judiciar.

Dan Tăpălagă: Acum în ce stadiu este problema asta. E lămurită?
Crin Bologa: Ne-am grăbit foarte mult și noi, și celelalte instituții judiciare, și ministerul justiției. Până în prezent, nu avem nicio lege în acest sens în procedură de urgență ca să fie validate aceste interceptări.

Aici cred eu se putea veni și cu ordonanță de urgență, pentru că nu încălcam referendumul. Referendumul se referă la pedepse. Nu se poate interveni prin OUG în ce privește regimul pedepselor și la organizare judiciară. Aici era vorba de probe. În dosarul Tel Drum avem interceptări pe siguranță națională.

Dan Tăpălagă: Și alea pică?
Crin Bologa: Nu știu dacă pică. Dacă se intervine legislativ și probele rămân, pentru că nu au fost declarate nelegale și articolul de lege care permite să le folosim, și se cer doar garanții. Și dacă apar aceste garanții și persoanele interceptate acolo pot apela la aceste garanții, să conteste de exemplu interceptările sau modalitatea lor sau legalitatea lor, atunci eu cred, părerea mea, ca jurist, este că vor putea fi folosite.

Încă o decizie, cea recentă, la care ați făcut trimitere. Direcția Națională Anticorupție nu va mai fi competentă pe dosarele care au ca obiect infracțiuni care nu sunt de competența DNA de sine stătător, ca individualitate, dar noi eram competenți dacă le disjungeam dintr-un dosar în care aveam competență.

Exemplu: Avem un dosar de corupție, dare și luare de mită. Putem face dosarul foarte repede dacă se face flagrant, într-o lună de exemplu. Dar ne dăm seama că persoana cercetată, persoana inculpatul, are o avere care nu este justificată de veniturile sale. Și noi vrem să verificăm dacă această avere este obținută în mod corect sau fraudulos, să mergem pe confiscare extinsă sau să mergem și pe o spălare de bani. Dacă disjungem din fapta de corupție spălarea de bani, nu vom mai putea fi competenți și va trebui să declinăm către alt parchet.

Dan Tăpălagă: Ceea ce încurcă ancheta.
Crin Bologa: Și celeritatea administrării dosarului. Putem ajunge în patru cinci ani. Or, ajungem după patru cinci ani să declinăm către alte parchete. S-ar putea ca darea de mită să o declinăm la celelalte parchete să o declinăm, iar luarea de mită să o trimitem în judecată.

Dan Tăpălagă: Vorbeați la un moment dat și despre colaborarea cu serviciile de informații. Ce dosar relevant a deschis DNA la sesizarea SRI de când sunteți șeful instituției? Ei pot trimite mai departe sesizări, informări, nu mai pot realiza interceptări.
Crin Bologa: O altă decizie importantă a Curții Constituționale este în această materie. CCR cred că în 2018 s-a pronunțat că evaziunea fiscală, corupția nu ar fi elemente care afectează siguranța națională. Ceea ce a atras ca în Strategia Națională de Apărare a țării să fie înlăturate ca elemente care afectează siguranța națională corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani.
Ca și consecință, Serviciul Român de Informații nu mai are atribuții în a identifica fapte de corupție, de spălare de bani, pentru că acestea nu afectează siguranța națională. Dar, dacă întâlnesc astfel de informații în activitatea lor curentă, atunci sunt obligați să ne sesiseze.

Dan Tăpălagă: Dar nu mai merg țintit după asta așa cum ar fi cerut Strategia Națională de Apărare.
Crin Bologa: Strategia Națională de Apărare dacă avea ca obiect asta ei erau obligați să verifice faptele de corupție, de evaziune pentru că afectau siguranța națională. Acum, dacă se întâmplă, nu o să vă pot da astfel de detalii pentru că sunt informații clasificate conținutul notelor pe care le primim. Vă pot da statistici.

Anul trecut am primit de la serviciile de informații, nu numai de la SRI, în jur de 300 de informări.

Dan Tăpălagă: E mult, puțin raportat la trecut?
Crin Bologa: Raportat la perioada în care prin lege puteam să lucrăm cu SRI în ceea ce privește interceptările sau filajul, prin 2015 am primite peste 1100. Numai că în 2019 s-a ajuns la 16.

Dan Tăpălagă: La 16 ce?
Crin Bologa: La 16 note de informare transmise DNA de către Serviciul Român de Informații.

Dan Tăpălagă: În ce an era asta?
Crin Bologa: 2019.

Dan Tăpălagă: 16 note de informare, într-un an!
Crin Bologa: Da, aceste date apar în rapoartele pe care Serviciul Român de Infromații le-a prezentat Parlamentului și au apărut public săptămâna trecută. Eu vreau să vă spun că de la serviciile de informații, în 2020 am primit peste 300 de informări, de la toate.

Dan Tăpălagă: SRI a transmis în 2019 16 informări, dar în 2020 nu știm câte.
Crin Bologa: În 2020 au transmis mai multe, în total sunt primite de la serviciile de informații peste 300 de note.

Dan Tăpălagă: Deci transmite și SIE și ministerul apărării și serviciul poliției?
Crin Bologa: Și serviciul poliției, și serviciul armatei, toți cei care… Există și obligație prin lege. Nu numai serviciile de informații, și celelalte instituții publice sunt obligate să transmită parchetului datele despre săvârșirea unor infracțiuni.

Dan Tăpălagă: Dacă ar fi să evaluați colaborarea cu serviciile, sunteți mulțumit?
Crin Bologa: Acum eu am trăit toate vremurile, având în vedere că în anii trecuți aveam rezultate importante, sigur că aș putea… dar ținând cont de prevederile legale care sunt acum, da, în limita prevederilor legale sunt mulțumit. În limita acestor pevederi legale și a deciziilor CCR.

• Notă: G4Media.ro va difuza miercuri interviul integral cu șeful DNA, Crin Bologa în variantă text și VIDEO. Rămâi pe G4Media pentru detalii exclusive despre provocările majore cu care se confruntă în prezent procurorii anticorupție și care sunt piedicile pe care le pun politicienii în calea funcționării DNA.

Citește și

EXCLUSIV INTERVIU De ce anchetarea vizitei lui Dragnea în SUA s-a încheiat în doi ani, dar dosarul Teldrum trenează de peste patru ani? Crin Bologa, șeful DNA: Va urma soluția cât de curând / Cred că este o chestiune de luni