VIDEO INTERVIU Cum vede candidatul dreptei dezvoltarea Bucureștiului? Nicușor Dan: Nu m-am legat cu lanțuri / Orașul are nevoie de dezvoltare/ La numărul de metri pătrați de birouri clasa A suntem la jumătate față de Praga

Cum vede candidatul susținut de PNL, USR/PLUS și PMP dezvoltarea Bucureștiului? Cum răspunde Nicușor Dan, care și-a câștigat notorietatea prin acțiuni în justiție împotriva a numeroase proiecte imobiliare, acuzațiilor că va frâna dezvoltarea orașului dacă ajunge primar? Ce spune despre mega-proiectul imobiliar de la Romexpo, care presupune construcția a 14 blocuri turn, unele cu 40 de etaje? Ce le va spune alegătorilor candidatul susținut la Primăria Capitalei de partidele dreptei, care vor să meargă însă separat la primariile de sectoare? Va reveni la șefia USR dacă va câștiga alegerile locale?

G4Media.ro a înregistrat, luni, un interviu cu Nicușor Dan, candidatul dreptei la primăria Capitalei.

Cele mai relevante declarații din interviu

• Pe ce se întâmpla în 2006-2007 în București și mai puțin în orașele mari din România, era o ofensivă a dezvoltării speculative și nocive a orașului, la care am construit o reacție. Nu m-am legat cu lanțuri, ci dimpotrivă, am făcut… am mers în bibliotecă, am adunat jurisprudență, am adunat oameni, am format niște proceduri, dar întrebarea e foarte pertinentă. Orașul acesta are nevoie de dezvoltare. La numărul de metri pătrați de birouri clasa A, suntem la jumătate față de Praga, de exemplu. Deci orașul ăsta are nevoie de dezvoltare, are nevoie de centre de conferință, pe care nu le are în momentul ăsta.
• Nicușor Dan primar va face astfel încât oamenii să ia o autorizație în 30 de zile. Sau un refuz de a se elibera o autorizație în 30 de zile, așa cum spune legea. Nu o să vă spun că o să dau autorizație de construire pe spațiul verde, da? Dar dacă cineva o să-mi ceară o autorizație de construire pe spațiu verde, o să primească un răspuns în 30 de zile că nu se poate. Deci, repet: e nevoie de o dezvoltare a orașului, asta presupune o activitate a acestei industrii de construcții și totul este ca ea să se încadreze în planul urbanistic general al orașului, adică să existe niște reguli clare, niște termene clare și toată lumea va face, din zona asta va face profit în oraș.
• Trebuie să mutăm presiunea de pe Pipera, astfel încăt să nu mai avem în fiecare zi acest flux de oameni care dimineața se duc în Pipera și seara se întorc. Trebuie să dezvoltăm zona de sud a orașului, susțin ideea inelului median sud, care să conecteze aceste terenuri care sunt momentan libere acolo, deci totul este despre dezvoltare.
• Despre proiectul de la Romexpo: Am o opinie mixtă și sunt convins că o să avem o dezbatere serioasă pe acest proiect. În primul rând, acolo este o zonă care nu este dezvoltată și care permite dezvoltarea fără să afecteze nici patrimoniul construit, nici spațiul verde, pe de altă parte am o obiecție cu privire la densitatea construită care se propune acolo și în al treilea rând, lucrul cel mai important, comunitatea de afaceri solicită de mult timp un centru de conferințe cu toate dotările pe care le găsești în jurul unui centru de conferințe pentru ca mari conferințe de business să aibă loc în București așa cum au loc în Budapesta sau în Praga sau în Varșovia. Și, din punctul meu de vedere, o parte consistentă din acel spațiu trebuie să fie centrul de conferințe al Bucureștiului, pentru ca astfel de evenimente să aibă loc.
• Una este ce vrem să facem din orașul ăsta și aici răspunsul vizează opt ani și nu patru ani și răspunsul scurt este – centrul sud-estului european din punctul de vedere al business-ului, academic, cultural, IT și industrii creative. Trasformat în principalul oraș al sud-estului european, astfel încât copiii noștri, când își vor pune opțiunea rămân sau nu rămân în România, să spună “Da, Bucureștiul este un oraș la fel de interesant ca orașele occidentale în care aș putea să merg să locuiesc și să muncesc. Vreau să rămân în București!”
•  O componentă foarte importantă care ține de trafic este implementarea unui nou sistem de management al traficului, asta înseamnă o nouă generație de semafoare inteligente. Cele pe care le avem acum au fost bune la vremea lor, din păcate, în fine, nu o să intru în detaliile pentru care ele nu sunt potrivite acum. Generația nouă de semaforizare inteligentă presupune niște camere încorporate și niște senzori locali care iau decizii în timp real, astfel încât, dacă, pur și simplu semaforul vede pe care din cozi sunt mai multe mașini în așteptare și dă verde în funcție de coada care s-a format.
• Despre desființarea companiilor municipale. Deci răspunsul este da, le desființăm, pentru că ele sunt ilegale, au cheltuit inutil o jumătate de miliard de euro, dar sunt multe nuanțe. O nuanță vine de la societatea Termoenergetica, cea care a preluat RADET-ul, a fost o prostie să transferăm totul de pe RADET pe Termoenergetica, dar acum că am transferat, ea trebuie să rămână pentru că altfel mai pierdem iarăși timp. Deci Termoenergetica o să rămână așa cum este. Și binențeles o să facem audit, o să vedem alocarea și de oameni, și financiară. Sunt companii care desfășoară, sunt în curs de a realiza niște contracte publice și ele își vor păstra activitatea pe perioada pe care au aceste contracte.
• Despre Gabriela Firea. A cheltuit 4 miliarde de euro și nu se vede. Altfel spus, nu a rezolvat niciuna din problelmele structurale ale orașului și nici măcar nu a început rezolvarea acestor probleme. Tot mandatul ei a fost un conflict permanent cu niște dușmani reali sau inventați, de la Guvern până la CNSC sau la justiție chiar, și un întreg scandal care n-a dus la nimic.
• Dar vreau să vă dau răspunsul operațional la întrebarea cum facem cu oamenii din primărie. În primul rând, sunt niște oameni care trebuie să zboare din această Primărie, începând cu directorul direcției juridice, domnul Iordache. În momentul în care tu, ca director al direcției juridice, ai semnat sute de acte, care au fost anulate definitiv de instanță, vreo 30 doar de Asociația Salvați Bucureștiul, tu a doua zi trebuie să pleci din această instituție. Același lucru și despre arhitectul-șef și mai sunt niște directori
• Daca castigati Primaria, vă mai vedeți implicat în politică sau vă veți dedica exclusiv administrației? Voi dedica 99% din timpul meu administrației pentru că orașul acesta are probleme structurale mari nerezolvate în zeci de ani care necesită foate multă energie de la foarte mulți oameni. 99 la sută e totuși foarte mult…1 la sută din timpul unui om nu este suficient ca să conducă un partid. Răspunsul este nu mă interesează. Mă interesează să mă dedic administrării acestui oraș

Vezi interviul integral în variantă VIDEO și citește mai jos interviul integral

DT: Începem interviul cu Nicușor Dan, candidat susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei. Vă susțin și cei de la PMP sau vor avea propriul candidat, domnule Dan?

ND: Eu cred, adică declarațiile de până acum, informale, e adevărat, au fost în sensul unei susțineri, de susținere a unui candidat comun, atât cei de la PMP, cât și cei de la PLUS, deci sunt foarte optimist că la un moment dat se vor formaliza aceste…

DT: E important dacă partidul lui Eugen Tomac va avea sau nu propriul candidat.

ND: E important, pentru că lupta din această campanie electorală este între opoziție și PSD și sateliții lui, e important ca partidele de dreapta, USR-PLUS, PMP, PNL să aibă candidat comun, este ceea ce publicul lor dorește și suntem extrem de aproape de acest deziderat.

DT: Deci veți fi candidatul dreptei.

ND: Candidatul dreptei, da.

DT: Singurul? Sau mai apar…

ND: Nu văd de unde ar putea să apară un candidat al dreptei.

DT: Un independent?

ND: Binențeles că ne putem aștepta la tipul ăsta de jocuri. Dar atâta timp cât o să existe susținerea politică a celor patru partide, PNL, USR-PLUS, PMP cred că chestiunea pe partea dreaptă este rezolvată.

DT: Deci la Primăria Capitalei v-ați înțeles, candidat unic, dar, domnule Dan, la sectoare, cei care vă susțin pe dumneavoastră, adică liberalii, nu s-au înțeles cu cei de la USR-PLUS.

ND: Care mă susțin, de asemenea.

DT: Care vă susțin, de asemenea. Ei, întrebare este: cum le explicați alegătorilor că vă înțelegeți la capitală, PNL – USR și PLUS, dar nu și la sectoare?

ND: Bun. Pentru moment, și dacă făceam interviul ăsta în februarie 2020, înainte de anunțul lui Ludovic Orban că PNL-ul mă susține, m-ați fi întrebat “cum se face că nu reușiți să aveți un candidat unic la Primăria Capitalei?”. Și iată că, prin inteligența acestor partide, s-a ajuns să avem un candidat unic. Eu sunt optimist că va exista deschidere pentru o listă de candidați unici la sectoare, mai ales pentru că, în politică trebuie să asculți de ceea ce spune publicul din spatele tău. Mesajul care vine de la acest public care are 60-65% în București este “scăpați Bucureștiul de Firea și de PSD!”. În fața acestui…

DT: Bun, și până în momentul ăsta, nu suntem acolo. Însuși președintele PNL, Ludovic Orban, la ultima întâlnire cu cei de la PLUS, și-a declarat dezamăgirea că nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Și nu mai sunt decât vreo două-trei luni până pe 27 septembrie.

ND: Trei luni și cinci zile.

DT: Trei luni și cinci zile.

ND: Sunt în continuare optimist. Așa cum am spus, există o presiune din partea publicului la care oamenii politici trebuie să fie foarte atenți.

DT: Altfel, alegătorii vor spune așa: dacă PNL și USR-PLUS nu se înțeleg la sectoare, se vor lupta și în Consiliul General. Și asta e întrebarea: ce veți putea face fără un consiliu care să vă susțină politic? Că dumneavoastră sunteți executiv, primarul, și aveți în spate micul parlament – CGMB.

ND: Nu, aici cred că lucrurile sunt mult mai simple, pentru că am discutat cu fiecare dintre aceste patru partide. Și în ceea ce privește proiectul pentru București, diferențele sunt minore. Adică e foarte simplu să venim cu un program compatibil pentru Primăria Generală și pentru Consiliul General.

DT: Deci ziceți că la primărie lucrurile sunt, la Primăria Generală și CGMB, acolo nu aveți…

ND: Da. Și e foarte probabil ca aceste patru partide să aibă o majoritate și pe ceea ce este de făcut în administrarea Primăriei Generale și a Consiliului General nu există diferențe majore între cele patru.

DT: Participați la negocierile PNL – USR-PLUS pentru primăriile de sector și consilii? Participați la aceste discuții?

ND: Nu am participat până acum la aceste discuții. Dacă o să mi se solicite la un moment dat, o să particip. Pentru moment, din câte știm cu toții, a fost o singură întâlnire. Și vreau să mai adaug un lucru, în general deciziile se iau pe bază de date și noi suntem într-o situație specială în care a fost o perioadă foarte emoțională, după criza medicală. Sondajele nu au fost foarte relevante, a fi făcute în această perioadă. Și tocmai de-aia, cumva, negocierile sunt întârziate de faptul că nu există niște date certe, agreate de toată lumea, pe masă.

DT: A propos de criza medicală și de înmulțirea numărului de infecții în ultimele zile, epidemiologii sunt îngrijorați, atrag atenția că numărul crește foarte mult, dumneavoastră cum vedeți lucrurile în clipa asta? Candidat, vă întreb în calitate de om care merge pe teren, se întâlnește cu o mulțime de oameni și vede ce se întâmplă în stradă. Cum evaluați lucrurile?

ND: În primul rând, cred că trebuie să spunem cu toții, toți cei care avem un anumit număr de urmăritori, trebuie să spunem public că această criză nu s-a încheiat, da? Suntem doar într-o etapă a ei, în care avem câteva mii de oameni care sunt bolnavi și care transmit mai departe.

Din fericire am câștigat timpul pentru ca procedurile să fie implementate, pentru ca echipamentele să fie cumpărate, sistemul medicale este mult mai bine decât era acum trei luni. Să sperăm că noi, ca societate, vom avea înțelepciunea să ne comportăm cum ne-am comportat la debutul acestei crize și să limităm numărul de îmbolnăviri.

DT: Dacă erați acum primar, la acest moment, în această situație, ce ați fi făcut?

ND: Eu am ieșit cu o lună înainte de începutul crizei medicale, în februarie, am ieșit într-o conferință de presă și am spus ce trebuie să facă primăria. Era un set de unsprezece sau douăsprezece măsuri, cele mai importante dintre ele fiiind să cumpere echipamente, teste, aparate de testare și să formeze specialiști care să citească respectivele teste, în cele 19 spitale pe care încă, la acel moment, le avea în subordine – între timp, a fost o decizie înțeleaptă a ministerului de a lua în subordine toate spitalele autorităților locale și să facă proceduri, să definească foarte bine procedurile din interiorul unităților pe care le are în subordine, spitale și instituții sociale.

Din păcate, nu, primăria nu a făcut asta și cel mai elocvent exemplu sunt acele 75 de îmbolnăviri de la centrul social din Berceni. Mai departe, dacă suntem în situația, în starea în care suntem, am venit imediat, pe 15 mai, după ce s-a încheiat starea gravă a urgenței medicale, am venit cu un set de 57 de măsuri, și de protecție și de dezvoltare a economiei.

Pe cele de protecție sunt, în special, testarea persoanelor vulnerabile. Din păcate, nici aici primăria nu a făcut. Deci de două luni ne tot amenință, tot anunță că va testa șoferii, persoanele, funcționarii contact direct cu publicul și asistenții sociali, nu a făcut-o nici până azi.

DT: Domnule Dan, dumneavoastră v-ați câștigat notorietatea prin acțiuni în justiție împotriva unor proiecte imobiliare sau împotriva unor proiecte pe care alții le-au prezentat ca fiind proiecte de dezvoltare ale orașului. Cumva, cei care vă critică vă reproșează asta. Exact asta. Și-anume că vă opuneți, că nu sunteți de acord cu dezvoltarea orașului. Ce le răspundeți acestor critici?

ND: În primul rând, eu sunt un om care toată viața a încercat să construiască, am construit – și cu mulți oameni în jur – am construit împreună cu oameni din mediul universitar o mică universitate pentru studenții de elită în științele exacte, am construit un partid care a intrat în Parlament.

Am încercat să rezolv probleme pe care le-am găsit. Pe ce se întâmpla în 2006-2007 în București și mai puțin în orașele mari din România, era o ofensivă a dezvoltării speculative și nocive a orașului, la care am construit o reacție. Nu m-am legat cu lanțuri, ci dimpotrivă, am făcut… am mers în bibliotecă, am adunat jurisprudență, am adunat oameni, am format niște proceduri, dar întrebarea e foarte pertinentă.

Orașul acesta are nevoie de dezvoltare. La numărul de metri pătrați de birouri clasa A suntem la jumătate față de Praga, de exemplu. Deci orașul ăsta are nevoie de dezvoltare, are nevoie de centre de conferință, pe care nu le are în momentul ăsta. Are nevoie de, încă de locuințe, are nevoie de, încă de imobile de birouri, așa cum am spus.

Totul este ca această dezvoltare să se facă în mod sistematic, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să meargă cinci kilometri ca să-și ducă copiii la școală, da? Și există o știință care îmbină aceste, cumva, interese contrare, știința asta se numește urbanism și noi trebuie să dezvoltăm orașul pe principiile pe care oamenii le-au dezvoltat în zeci de ani. Atâta tot.

DT: Un exemplu concret…

ND: Pentru că altfel avem o piață, o piață a arhitecților și urbaniștilor, și-n această piață nu mai contează cât de bine proiectezi tu locurile de, fie birourile, fie locuințele, contează cât de repede ai o relație cu arhitectul-șef și cât de repede obții autorizația și câte etaje în plus reușești să obții. Și iată cum am distrus o piață.

DT: Dar știți că mulți se tem că dacă ajunge Nicușor Dan primar n-o să mai dea o autorizație de construcție pentru nimic din ce înseamnă blocuri turn, demolări de clădiri vechi etc.

ND: Dimpotrivă.

DT: V-ați creat această imagine de activist, care mai mult blochează anumite proiecte, mai ales în zona imobiliară.

ND: Dimpotrivă, dimpotrivă. Nicușor Dan primar va face astfel încât oamenii să ia o autorizație în 30 de zile. Sau un refuz de a se elibera o autorizație în 30 de zile, așa cum spune legea. Nu o să vă spun că o să dau autorizație de construire pe spațiul verde, da? Dar dacă cineva o să-mi ceară o autorizație de construire pe spațiu verde, o să primească un răspuns în 30 de zile că nu se poate.

Deci, repet: e nevoie de o dezvoltare a orașului, asta presupune o activitate a acestei industrii de construcții și totul este ca ea să se încadreze în planul urbanistic general al orașului, adică să existe niște reguli clare, niște termene clare și toată lumea va face, din zona asta va face profit în oraș.

DT: De pildă a apărut proiectul imobiliar de la Romexpo acum două sau trei săptămâni. Îl susțineți, vi se pare bun?

ND: Este… am o opinie mixtă și sunt convins că o să avem o dezbatere serioasă pe acest proiect. În primul rând, acolo este o zonă care nu este dezvoltată și care permite dezvoltarea fără să afecteze nici patrimoniul construit, nici spațiul verde, pe de altă parte am o obiecție cu privire la densitatea construită care se propune acolo și în al treilea rând, lucrul cel mai important, comunitatea de afaceri solicită de mult timp un centru de conferințe cu toate dotările pe care le găsești în jurul unui centru de conferințe pentru ca mari conferințe de business să aibă loc în București așa cum au loc în Budapesta sau în Praga sau în Varșovia. Și, din punctul meu de vedere, o parte consistentă din acel spațiu trebuie să fie centrul de conferințe al Bucureștiului, pentru ca astfel de evenimente să aibă loc.

DT: Ați spus – aveți o problemă cu densitatea. Din ce am reținut noi, proiectul prevede 14 turnuri, unele ajungând până la 42 de etaje. Mai puține turnuri? Mai puține etaje? La ce v-ați referit când ați spus densitate?

ND: Când vorbim de densitate există un singur indicator care este relevant, așa numitul CUT, sau coeficientul de utilizare a terenului, care este raportul dintre suprafața construită pe suprafața terenului. În momentul de față, deci niciodată – bine, mai puțin în zone protejate unde se pune problema de estetică – problema nu este înălțimea.

Pot să existe blocuri în București de 80 de etaje, da? Nu este o problemă asta, dacă binențeles nu suntem într-o zonă de case. Problema este ca suprafața desfășurată însumată să nu fie extrem de mare, astfel încât să densifice traficul, utilitățile și așa mai departe.

DT: Alte observații, referitoare la acest proiect? Îl discutăm ca un studiu de caz, dacă vreți, a propos de reproșurile care vi s-au adus, că nu doriți dezvoltare.

ND: Vreau să fac o altă mențiune. Noi avem o zonă cu un potențial uriaș în București, zona Progresul. Deci acolo avem sute de hectare care pot să fie dezvoltate unitar. Deci avem acest instrument care se numește plan urbanistic zonal, exact zona aceea necesită un studiu. Adus proprietarii la masă și făcut acolo, din nou – acolo, în zona Progresul pot să existe imobile de 80 de etaje, nu se supără nimeni dacă lucrul ăsta se întâmplă.

Deci ăsta este tipul de dezvoltare pe care eu îl văd. Și, binențeles, există și alte zone în București, cum este zona sudică, trebuie să echilibrăm orașul din punctul de vedere al locurilor de muncă și în special al birourilor. Trebuie să mutăm presiunea de pe Pipera, astfel încăt să nu mai avem în fiecare zi acest flux de oameni care dimineața se duc în Pipera și seara se întorc.

Trebuie să dezvoltăm zona de sud a orașului, susțin ideea inelului median sud, care să conecteze aceste terenuri care sunt momentan libere acolo, deci totul este despre dezvoltare. Aici, în zona Romexpo, e o zonă care poate să fie dezvoltată cu un proiect care să echilibreze și, repet, o funcțiune vitală pentru București, cea a centrului de conferințe, cu zona de birouri.

DT: Acolo mai era o discuție, la Romexpo, și legată de proprietatea terenului, este la RAAPPS, în folosință la Camera de Comerț, cei de la Camera de Comerț au făcut o asociere cu dezvoltatorul imobiliar și primarul Gabriela Firea a adus în discuție această asociere, că nu poate fi vorba de o cedare gratuită.

ND: Acolo, cunosc bine situația juridică. Acolo, Camera de Comerț este administratorul unui teren care aparține statului român, da? Dacă acolo vom dezvolta un centru de afaceri și dacă vom considera că e Camera de Comerț cea mai potrivită instituție să o administreze sunt foarte fericit cu această soluție, însă pe restul terenului contractul trebuie să fie făcut de către dezvoltatorul privat – foarte bine să existe un parteneriat public-privat – trebuie să fie făcut cu statul român, care-i proprietar.

DT: Și cum vedeți această asociere? Va trebuie să plătească o redevență sau statul să vină cu terenul gratuit, având în vedere că e o investiție foarte mare, cum?

ND: Păi există avocați și consultanți care sunt specializați în tipul acesta de parteneriate public-private, există – și trebuie ca ei să o facă cu bună-credință – există o sumă cu care investitorul vine acolo, da? Există un teren cu care statul vine, există niște coeficienți de amortizare a investiției și un calcul corect trebuie să facă și investitorul să câștige și nici statul român să nu piardă.

DT: Problemele unui oraș ca Bucureștiul, domnule Dan, știți foarte bine, sunt foarte numeroase. Totuși, dacă, să zicem, vine un alegător în timpul campaniei prin București și vă întreabă așa, simplu: “Ce doriți să faceți cu capitala, domnule Dan? Ce doriți să schimbați în mandatul dumneavoastră în mod prioritar și ce vreți să lăsați în urmă, să fie asociat cu numele Nicușor Dan?

ND: Sunt două întrebări diferite. Una este ce vrem să facem din orașul ăsta și aici răspunsul vizează opt ani și nu patru ani și răspunsul scurt este – centrul sud-estului european din punctul de vedere al business-ului, academic, cultural, IT și industrii creative.

DT: Deci pe scurt?

ND: Sau, foarte pe scurt…

DT: Bucureștiul transformat în…

ND: Trasformat în principalul oraș al sud-estului european, astfel încât copiii noștri, când își vor pune opțiunea rămân sau nu rămân în România, să spună “Da, Bucureștiul este un oraș la fel de interesant ca orașele occidentale în care aș putea să merg să locuiesc și să muncesc. Vreau să rămân în București!”

DT: Deci marele dumneavoastră proiect, domnule Dan, sumarizat, schematizat foarte mult: București, centru sud-est european de business și…

ND: De business, academic, cultural, al sud-estului Europei și binențeles că aici trebuie să mergem pe acele avantaje competitive pe care noi le avem și IT-ul și industriile creative sunt, în momentul de față, avantaje competitive. Din păcate, însă, în momentul ăsta noi suntem într-un oraș în care nu avem apă caldă, în care suntem sufocați în trafic și în care suntem sufocați de poluare, deci principalele lucruri cu care trebuie să începi este să rezolvi aceste probleme mari. Deci asta este, ăsta o să fie obiectivul pe primii ani de mandat.

DT: Bun. Câte parcuri noi vreți să deschideți într-un mandat de primar. Obiectivul este 8 ani, ziceți, dar într-unul ce vă propuneți să faceți aici, la capitolul ăsta?

ND: Înainte de asta este foarte important să deschizi parcuri noi, mai mari sau mai mici, pentru că e mai important decât suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor e mai important ca tu ca cetățean să ai un parc la care să ajungi pe jos în 15-20 de minute, chiar dacă el e mai mic.

DT: Mai ales dacă vreți să transformați Bucureștiul în centru de business, IT, toți ăștia au nevoie de relaxare, parcuri, spațiu verde.

ND: Da. Cineva dacă vrea să aleagă, și un om care vrea să aleagă să trăiască în București sau Budapesta sau Belgrad se va uita la asta, și o firmă, dacă vrea să vină să își pună sediul în București, Budapesta sau Belgrad se va uita la asta.

Înainte de parcuri noi, important este să stabilizăm acele spații verzi care au fost destinate ca spații verzi și pe care noi le pierdem, în special spațiile verzi dintre blocuri, pentru că noi, în ‘89 ele erau trecute în planurile de sistematizare comuniste ca spații verzi, o dată cu schimbarea din ’90 noi le-am pierdut acest statut juridic și instrumentul e foarte simplu: trebuie să faci un registru al spațiilor verzi și, după ce l-ai făcut, trebuie să le încadrezi cu regim de spațiu verde în planul urbanistic general.

Din păcate nu am făcut asta timp de 30 de ani și ăsta e primul lucru, dacă vorbim de spații verzi, ăsta e primul lucru pe care noi trebuie să-l facem, apoi este foarte importantă calitatea arborilor și modul în care noi îngrijim arborii. Din păcate, ultimii ani au fost dominați de așa-zisele toaletări care au nenorocit zeci de mii de arbori, deci trebuie să profesionalizăm această activitate și trebuie, pe spațiile publice să plantăm și există suficient de multe locuri în care putem să plantăm.

În fine, în ceea ce privește crearea de noi parcuri, există locuri care au această destinație în planul urbanistic general, există spații care sunt în proprietate publică și pe care, practic, nu costă nimic să le transformi în parcuri, sau, în fine, păduri urbane, și un exemplu este, și foarte sugestiv, pentru modul în care se dezvoltă urban Bucureștiul, este ce se întâmplă în spatele stadionului Ghencea.

Acolo avem, vorbim grosier, avem 20 de hectare, puțin mai mult de 20 de hectare de spațiu care aparține Ministerului Apărării și care are destinația, în planul urbanistic general, de pădure urbană. Acolo pur și simplu primăria trebuie să ia respectivul spațiu de la Ministerul Apărării și să organizeze o pădure urbană care să deservească și Ghencea și Drumul Taberei, și Ferentari și Rahova, toți cetățenii de acolo au nevoie de asta și mai avem ceva foarte interesant: lângă cele 20 de hectare sunt alte 10 hectare care sunt construibile, în planul urbanistic general, dar prin PUZ Sector 5, care a fost aprobat săptămâna trecută de Consiliul General, aceste spații construibile primesc destinație specială, adică unități militare și pușcării. Eu cred că nu este logic ca într-un oraș european, la patru kilometri de centrul orașului să construiești unități militare și pușcării. Adică există alte facilități de care orașul ăsta are nevoie.

DT: Care ar fi principalele trei proiecte de infrastructură, o altă componentă esențială, importantă, în dezvoltarea unui oraș, pe care le veți susține ca primar? Nu toate, nu proiectul dumneavoastră mare, ci principalele trei proiecte.

ND: Da. Șoseaua de centură – aici depinde foarte mult de relația pe care o să o avem cu Ministerul Transporturilor și cu CNAIR-ul. Pentru că, dacă – și aici fac o paranteză – e foarte important, sau cred că e o miză pentru bucureșteni ca primarul și guvernul să aibă aceeași culoare politică, da? Șoseaua de centură este esențială, adică dublarea la patru benzi și podurile peste șoseaua de centură.

Dacă ministerul vrea să o păstreze – asta e foarte bine pentru primărie pentru că o scutește de niște câteva sute de milioane de euro. Ce poate să facă primăria este ce a făcut primăria din Oradea, să ajute la pregătirea documentațiilor tehnice, pentru exproprieri, pentru proiecte tehnice – asta e ceva ce poate să facă și eu sper într-un parteneriat foarte solid cu guvernul, cu Ministerul Transporturilor. Deci ăsta este un lucru.

Al doilea lucru foarte important: rețeaua de troleibuze și mai ales rețeaua de tramvaie. Pentru că tramvaiul este un mijloc de transport care poate să ducă mulți călători și repede. Avem, din fericire pentru București, o rețea de tramvaie care se intersectează destul de puțin cu traficul auto. Deci aici avem de refăcut parte din rețea, adică pur și simplu șinele, care să permită o viteză mai mare și, în proiectul meu pentru tramvaie, am făcut niște extinderi care sunt relativ minore ca investiții, cea mai importantă dintre ele fiind traversarea Pieței Unirii pe laturile ei.

Pentru că în momentul de față avem șase linii care se opresc toate în Piața Unirii, în trei locuri din Piața Unirii, la Sfântu Gheorghe, în spatele magazinului Unirii și în zona de la Mitropolie. Și niciodată un om nu o să meargă, sau puțin oameni or să meargă un kilometru pe jos ca să meargă dintr-una dintre stațiile acestea în cealaltă…

DT: Pe de altă parte sunt greu de unit, pentru că acolo sunt foarte multe intersecții. E greu de trecut cu un tramvai dintr-un punct în celălalt.

ND: Nu, dimpotrivă. Mai puțin o porțiune de 200 de metri, pe fiecare din laturile acestui pătrat din Piața Unirii există bandă dedicată pentru transport public. Și pe acea bandă dedicată poate să treacă și tramvaiul și autobuzul. E foarte simplu, și investiția este minoră.

DT: Bun. Deci centură, tramvaie, mi-a scăpat ceva? Al treilea care ar fi?

ND: Haideți să spunem, dacă vreți, în topul acesta, o componentă foarte importantă care ține de trafic este implementarea unui nou sistem de management al traficului, asta înseamnă o nouă generație de semafoare inteligente. Cele pe care le avem acum au fost bune la vremea lor, din păcate, în fine, nu o să intru în detaliile pentru care ele nu sunt potrivite acum.

Generația nouă de semaforizare inteligentă presupune niște camere încorporate și niște senzori locali care iau decizii în timp real, astfel încât, dacă, pur și simplu semaforul vede pe care din cozi sunt mai multe mașini în așteptare și dă verde în funcție de coada care s-a format. E conectat prin gps cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul și dă verde pe direcția din care vine transportul public. Spun specialiștii că o implementare corectă a acestui sistem de management al traficului ar duce la, e comparabil cu ce ar face o șosea de centură de patru benzi, cu poduri, adică o diminuare de 10 la sută a traficului.

DT: Ce veți face, domnule Dan, cu firmele municipale deschise de primarul Firea. Întrebarea e dacă le desființați, dacă le țineți, dacă le găsiți utile. Dacă le desființați, ce se întâmplă cu angajații?

ND: Răspunsul scurt este da, le desființăm și există acordul…

DT: Pe toate, câte, douăzeci și ceva…

ND: Dar răspunsul are niște nuanțe.

DT: Vă rog.

ND: Deci răspunsul este da, le desființăm, pentru că ele sunt ilegale, au cheltuit inutil o jumătate de miliard de euro, dar sunt multe nuanțe. O nuanță vine de la societatea Termoenergetica, cea care a preluat RADET-ul, a fost o prostie să transferăm totul de pe RADET pe Termoenergetica, dar acum că am transferat ea trebuie să rămână pentru că altfel mai pierdem iarăși timp. Deci Termoenergetica o să rămână așa cum este. Și binențeles o să facem audit, o să vedem alocarea și de oameni și financiară.

Sunt companii care desfășoară, sunt în curs de a realiza niște contracte publice și ele își vor păstra activitatea pe perioada pe care au aceste contracte. Sunt companii care de fapt dublează activitatea administrațiilor publice din subordinea primăriei și atunci ele vor fi desființate și oamenii aceia vor fi preluați, parte dintre ei, la administrațiile… dau exemplu, avem o companie de parcuri și avem o companie de arbori și în paralel avem și ALPAB-ul, care este Administrația Lacuri, Parcuri, Agrement.

DT: Toți făcând același lucru.

ND: Toți făcând, practic, același lucru, da. Deci trebuie să facem o… desființate cele două companii, aduși oamenii și refăcută organigrama Administrației Lacuri Parcuri…

DT: E o prioritate? Când le veți desființa? Imediat ce ajungeți primar sau când faceți asta?

ND: Da. În primele luni de mandat pentru că ele sunt ineficiente. Doar…

DT: Câți angajați sunt în toate aceste companii, aveți idee?

ND: De ordinul… este diferență între numărul de posturi alocate și cele care sunt efectiv ocupate. Undeva cifrele sunt 8.000 de locuri alocate și 6.000 de persoane. Mai puțin Termoenergetica, care e fostul RADET și care are mii de oameni.

DT: În legătură cu deșeurile, o altă mare problemă în București. Are orașul nevoie de un mare incinerator? Și dacă da, unde-l vedeți amplasat – asta vă vor întreba mulți, pentru că sunt direct interesați. Și dacă nu, cum poate fi rezolvată această problemă a deșeurilor reziduale, rămase după colectarea selectivă.

ND: Păi mai întâi trebuie să facem colectarea selectivă. Ceea ce, din păcate, administrația din București nu a reușit să o facă. Și pentru asta, e destul de simplu, trebuie să schimbăm – și asta se face chiar dacă salubritatea este la nivelul primăriilor de sector, prin Consiliul General trebuie să schimbăm contractul cadru prin care primăriile de sector fac contractele cu operatorii de salubritate, astfel încât să prevedem explicit colectarea selectivă. Asta va crește, binențeles, puțin costurile de colectare, pentru că e mai simplu să arunci totul la grămadă, dar va reduce foarte mult presiunea pe gropile de gunoi. Deci asta este prima componentă, trebuie să reducem cantitatea de gunoi pe care noi, ca municipalitate, sau ca societate o ducem împreună la groapă. Cum o să facem ca să eliminăm deșeurile de la groapă, aici în niciun caz cu un incinerator în mijlocul orașului, asta este o soluție pe care o exclud.

DT: Nici chiar în margine, pentru că avem câteva cazuri, lângă șoseaua de centură e un celebru caz care poluează pe o suprafață foarte mare. Deci iată că nici la marginea orașului nu se dovedesc a fi foarte utile.

ND: Bine, aici este și lipsa de reacție, nu – ce vorbiți, știm cu toții – este lipsa de reacție a Poliției Locale, care vorbește de Direcția de Protecție a Mediului și a Gărzii de Mediu, care ar putea să facă, sistematic, controlul poluării pe toți compușii importanți din atmosferă.

DT: Deci incinerator ziceți da, nu în oraș, dar unde?

ND: Este una din soluții. Binențeles, la câțiva kilometri de oraș. Este una din soluții, există mai multe soluții care cumva sunt similare de eliminare a deșeurilor. Totul pentru a optimiza este ca cantitatea totală pe care noi o eliminăm să fie cât mai mică.

DT: USR Sector 5, domnule Dan, a anunțat sâmbătă că a făcut un denunț penal la DNA împotriva primarului Sectorului 5, Daniel Florea, dar și împotriva primarului general al capitalei, Gabriela Firea. Dumneavoastră când ați mers astăzi la Parchetul General cu o sesizare ați anunțat doar primarul Florea și câțiva responsabili locali, dar nu și Gabriela Firea. De ce?

ND: Pentru că sunt o persoană scrupuloasă și trebuie să facem distincția între ce este imoral, nedemocratic și ce este cu adevărat penal. La Parchet te duci cu chestiuni penale. Ceea ce este nedemocratic și este în responsabilitatea Gabrielei Firea ca  președinte al PSD București este că două conferințe pe care le-am organizat pe domeniul public au fost întrerupte de oameni din PSD București. O dată de viceprimarul Capitalei, altă dată de oameni din subordinea primarului sectorului 5.

Aceasta este o chestiune gravă, care ne întoarce în anii 90, și la care Gabriela Firea trebuie să răspundă în calitate de președinte al organizației PSD București. Dacă nu e de acord cu tipul acesta de manifestare să spună ce sancțiuni a impus în calitate de președinte PSD București. Asta e partea politică. Pe de altă pate, partea penală vizează nu numai acțiunea de acum câteva zile a societății de salubritate a sectorului cinci și a polițiștilor locali care au dirijat această activitate, pentru că acolo au fost folosiți bani publici și angajați ai unei companii publice pentru a face o manifestare politică.

Acele mașini care se învârteau în cerc și claxonau, consumau motorină din banii noștri și oamenii ăia erau plătiți de noi pentru salubritatea sectorului cinci. Aici vorbim de abuz în serviciu și delapidare. Ăsta este motivul pentru care am făcut plângerea la parchet în special împotriva conducătorului acestei firme de salubritate, pentru că oamenii ăștia au fost trimiși de cineva. Am făcut plângere împotriva șefului poliției locale din sectorul cinci, pentru că cei doi agenți care erau în teren și dirijau mașinile în mod clar au avut o dispoziție de a veni acolo. Niciodată altfel. Nu există polițiști locali în acea intersecție. Și împotriva primarului sectorului cinci pentru că mi-e greu să cred că el nu a avut nimic de-a face cu această acțiune.

DT: Dar aici trebuie să aveți probe, pentru că altfel riscați un denunț calomnios. Dvs ați veni cu niște presupuneri până acum. Probele care ar fi că el este în spatele acțiunii?

ND: Eu am solicitat organului de urmărire penală, pentru că a existat un proces în care poliția națională a legitimat niște șoferi pe care i-a văzut claxonând și pentru că a găsit doi polițiști locali în intersecție, am solicitat organului de urmărire penală să-i audieze  pe acești oameni, iar acești oameni să spună cine i-a trimis acolo. Mi-e greu să cred că în momentul în care 20 de mașini se învârteau în cerc și televiziunile filmau asta, primarul sectorului 5 habar nu avea de această acțiune, primar care, de altfel, în acea zi a fost sunat de toată presa și nu a răspuns nimănui.

DT: Daca castigati Primaria, vă mai vedeți implicat în politică sau vă veți dedica exclusiv administrației?

ND: Voi dedica 99% din timpul meu administrației pentru că orașul acesta are probleme structurale mari nerezolvate în zeci de ani care necesită foate multă energie de la foarte mulți oameni.

DT: Vă gândiți la o întoarcere la vârf în USR?     

ND: 99 la sută e totuși foarte mult…1 la sută din timpul unui om nu este suficient ca să conducă un partid. Răspunsul este nu mă interesează. Mă interesează să mă dedic administrării acestui oraș

DT: Aveați un partiduleț, Uniunea Forțelor Locale, ce se mai întâmplă cu el? 

ND: Așa cum am spus încă în momentul în care informația a fost făcută publică, acest vehicul era o simplă chestiune tehnică, în cazul în care eram susținut de trei partide, și partidele acestea îmi solicitau să fiu și pe lista de consilieri ca să trag lista și nu voia niciunul să fiu înscris la celălalt, atunci exista un al patrulea ca să rezolvăm această problemă tehnică.

DT: Care este principalul reproș pe care îl aduceți actualului primar, Gabriela Firea, ce n-a făcut bine la primăria Capitalei?        

ND: A cheltuit 4 miliarde de euro și nu se vede. Altfel spus, nu a rezolvat niciuna din problelmele structurale ale orașului și nici măcar nu a început rezolvarea acestor probleme. Tot mandatul ei a fost un conflict permanent cu niște dușmani reali sau inventați, de la Guvern până la CNSC sau la justiție chiar, și un întreg scandal care n-a dus la nimic.

DT: Mulți oameni se întreabă corect, dacă veți ajunge primar veți moșteni această administrație, cu acești oameni, cu acei funcționari de la Primăria Capitalei. Dvs veți fi un primar, iar execuția o veți face printr-o armată de oameni, de funcționari, din Primăria Capitalei. Cum o veți face mai eficientă decât e? Ori va trebui să lucrați cu ei, ori cu altă echipă? 

ND: Înainte să dau un răspuns operațional la o întrebare foarte pertinentă, vreau să spun ceva: Bucureștiul are, în foarte multe zone, oameni extrem de competenți. Vorbesc de oamenii care lucrează, cei 2 sau 3 milioane de oameni care lucrează. În zona privată, de ONG-uri, există oameni extrem de competenți, care fac ca Bucureștiul să aibă firme de inteligență artificială care să fie top mondial. Principalul lucru pe care trebuie să-l facă un primar este să colaboreze cu acești oameni, inclusiv aducând o parte dintre ei în administrație publică, pentru ca să înceteze acest decalaj între ce face zona privată din București și jalea în care se află administrația publică.

DT: Oamenii aceștia câștigă mulți bani, au afacerile lor, de ce ar veni în administrație?

ND: Pur și simplu pentru a dezvolta în oraș din care copiii lor să nu vrea să plece. Dar vreau să vă dau răspunsul operațional la întrebarea cum facem cu oamenii din primărie. În primul rând, sunt niște oameni care trebuie să zboare din această Primărie, începând cu directorul direcției juridice, domnul Iordache. În momentul în care tu, ca director al direcției juridice, ai semnat sute de acte, care au fost anulate definitiv de instanță, vreo 30 doar de Asociația Salvați Bucureștiul, tu a doua zi trebuie să pleci din această instituție.

Același lucru și despre arhitectul-șef și mai sunt niște directori pe care în momentul în care în momentul în care prin concurs vei numi o persoană competenă la direcția juridică vei putea să faci…Pe simplu criteriul al legalității vor fi mulți oameni care vor pleca din Primărie chiar dacă sunt funcționari publici pentru că să semnezi niște acte pe care instanța le-a constatat ca nelegale definitiv e un motiv suficient ca tu să nu mai fi funcționar public acolo.  Există oameni foarte competenți în Primărie, cu foarte mulți am stat de vorbă. Vom face evaluări profesioniste, și personal și pe departamente, cei capabili își vor găsi locul, cei mai puțin capabili vor da concurs.

DT: Aveți un cuvânt de spus în USR/ PLUS sau în PNL în ce privește alcătuirea listei de la Consiliul General cu viitorii consilieri? Vă consultă, vă întreabă, dacă sunt buni, nu sunt buni? 

ND: Legea obligă fiecare din partidele astea să facă o procedură democratică, dacă nu mă înșel există o procedură specială în legea partidelor care oblică ca votul să fie secret pe aceste numiri. În momentul în care o să am listele propuse de fiecare din aceste partide o să pot să am un cuvânt de spus și, dacă o să fie nevoie ca niște oameni să dispară, sunt convins că o să am această deschidere.

VIDEO și FOTO: Inquam Videos / Ovidiu Micsik & Inquam Photos / Octav Ganea