VIDEO INTERVIU Dan Barna explică ce fel de președinte al României vrea să fie: Vizibil implicat/ De ce vrea să-l dea jos pe Klaus Iohannis de la Cotroceni

Liderul USR, Dan Barna, anunță, într-un interviu pentru G4Media.ro, că negocierile dintre partidul pe care îl conduce și echipa PLUS au început, a existat deja o primă ședință și că viitorul candidat la președinției din partea Alianței va fi ales între Dacian Cioloș și persoana sa. ”Dacă va fi de la USR poziția de președinte, asta vedem în urma negocierilor, probabil va fi președintele partidului, este o posibilitate să fiu eu. Dacă vor fi și alte propuneri le vom dezbate”, a declarat Barna. Ce-i reproșează liderul USR președintelui Klaus Iohannis și de ce l-ar schimba de la Cotroceni? Care este modeul de președinte propus de Barna, ”după modelul extra-jucător” și ”modelul foarte formal instituțional”

Cele mai interesante declarații din prima parte a interviului cu Dan Barna:

• Acum decidem dacă candidatul e de la PLUS sau de la USR. Să nu fie vreun echivoc: opțiunea va fi probabil între domnul Cioloș și mine, nu sunt multe variante în joc.
• Ar fi spectaculos – o campanie între Klaus Iohannis și Dacian sau între Klaus Iohannis și Dan Barna. Ar fi o campanie chiar interesantă în România de astăzi.
• Președintele a contribuit la a supraviețui noi ca țară europeană, dar în ultimii trei ani am fost pradă unei agresiuni asupra statului cum nu cred că a fost vreodată după Revoluție, pentru că noi am căzut în capcană în 2016 să credem că putem merge doar în sus.
• Președintele Iohannis a luptat cu resursele și înțelepciunea de care a avut parte pentru a păstra partea de Românie normală în funcțiune. Mi se pare că putem merge mai departe și Alianța USR PLUS poate să propună pașii următori pentru direcția aceasta în care România să și conteze european un pic mai mult decât aici, la margine, unde am ajuns.
• Noi am avut două tipuri de scenarii. Un scenariu extra-jucător, Traian Băsescu, care a împins într-o zonă deseori la limită Constituția și modalitatea de manifestare a președintelui. În egală măsură, președintele Iohannis s-a dovedit un președinte foarte formal instituțional, ceea ce în societatea noastră nu a fost uneori suficient.
• Și aici poate au fost momente unde trebuia un rol mai activ asumat al președintelui. Diverse ședințe de guvern, diverse inițiative la care o reacție sau o poziționare a președintelui mai fermă de la început, sesizarea Comisiei de la Veneția mai din vreme, pentru că au fost momente când a început lupta, părea că merge de la sine și nimeni nu zice nimic. Au fost elemente, mai degrabă legate de timing de reacție, unde așteptările erau mai mari.
• Rep: Ce model de președinte ați propune dacă ați candida?
  DB: Vizibil implicat aș spune.
• Rep: Pai nu-i totuna cu jucător?
  DB: Depinde și ce fel de jucător. Eu spun vizibil implicat

Rep: Buna ziua. Alianța USR/ PLUS este marele câștigător al alegerilor europarlamentare. Au început negocierile pentru formarea unei alianțe politice la prezidențiale, la locale și la generalele de anul viitor?
Dan Barna: Da, evident că au început aceste discuții. Cele două partide și-au stabilit câte o echipă de șapte colegi, care ne-am întâlnit deja într-o primă ședință. Lucrăm în echipe de doi-trei prin care vom construi articolele protocolului prin care vom merge mai departe. Suntem în etapa de a discuta pașii următori, ceea ce este cert este că alianța merge mai departe. Obiectivul nostru, respectiv guvernarea din 2020 se materializează în aceste zile prin construcția structurii formale prin care vom continua.

Rep: Va fi tot o alianță electorală sau mergeți cu ea la tribunal să o înscrieți?
DB: În momentul de față lucrăm pe scenariul unei alianțe politice.

Rep: Asta înseamnă o alianță cu acte.
DB: Da, înseamnă o alianță formalizată. Cumva votul din 26 mai arată că pariul făcut cu România s-a confirmat, noi considerăm că am câștigat acest pariu. Și așteptarea celor 2 milioane de români care au votat alianța este tocmai ca integrarea celor două partide să fie mai consistentă. Și atunci pasul următor, natural este acesta al alianței politice și, în momentul de față, lucrăm la acest scenariu.

Rep: Nu e riscant, aveți timp să o înscrieți?
DB: Suntem optimiști. Știm experiența PLUS, dar în ultimă instanță, prima rundă electorală care sunt prezidențialele, dacă nu va fi posibil, ne vom adapta. Nu e o problemă. Iar până la locale cu siguranță se va rezolva. Plus că am înțeles că a fost o modificare în legislație prin care genul acesta de tărăgănare artificială la înființarea unui partid e mult mai dificilă în momentul de față.

Rep: Ce mandat de negociere are echipa USR în ce privește alegerile prezidențiale, mai exact, cine va fi candidatul susținut de partidul pe care îl conduceți?
DB: Acesta este unul dintre subiectele, discuțiile pe care le-am demarat deja și pe care le vom avea și în zilele următoare, să decidem care este cea mai bună structură a echipei de la vârful alianței. Evident, avem în vedere candidatura la prezidențiale. Eu am spus din momentul în care am devenit președinte USR că vom avea candidați la toate ciclurile electorale, am confirmat, am rămas consecvenți pe acest mesaj. I-am transmis și președintelui Iohannis la întâlnire. Dânsul a spus e normal, v-a votat un sfert din România. Discutăm în aceste zile și vom decide cine este candidatul alianței pentru poziția de președinte, cine va fi propunerea de premier, mecanismele pentru locale.

Rep: Care este mandatul USR, pe cine susține în aceste negocieri?
DB: Linia roșie este că Alianța va continua. Nu vom ieși din acea încăpere cu alt scenariu decât continuarea Alianței. Cum va arăta și care sunt pașii e cumva subiect deschis. Și noi și colegii de la PLUS ne vom întoarce apoi pentru a valida politic decizia, dar mandatul e limitat de obligativitatea de a propune o construcție credibilă și funcțională pentru ambele partide.

Rep: Pe cine propune USR candidat la prezidențiale?
DB: La noi Congresul e cel care validează candidatul la prezidențiale, dacă va fi de la USR poziția de președinte, asta vedem în urma negocierilor, probabil va fi președintele partidului, este o posibilitate să fiu eu. Dacă vor fi și alte propuneri le vom dezbate.

Rep: Când va fi acest Congres?
DB: Pe data de 13 iulie.

Rep: Deci într-o lună de acum încolo. Nu mi-e clar, congresul decide în iulie, dar dvs negociați acum?
DB: Acum decidem dacă candidatul e de la PLUS sau de la USR.

Să nu fie vreun echivoc: opțiunea va fi probabil între domnul Cioloș și mine, nu sunt multe variante în joc.

Rep: Cum stabiliți cine va fi candidatul? Luați în calcul sondaje, ce anume?
DB: Construim un proiect până în 2020 și în acest proiect care presupune alegeri locale, presupune perspectiva parlamentarelor, presupune perspectiva guvernării. În acest proiect analizăm pur și simplu pe logică de management de proiect, cu plusuri și minusuri, care dintre cele două partide ar trebui să propună candidatul pentru prezidențiale.

Rep: Mai mulți lideri din organizații județene USR au cerut insistent echipei de negociere cu PLUS să-i dea mandatul clar de a nu-l accepta pe Dacian Cioloș drept candidat comun, ci pe dvs. E corectă informația noastră?
DB: Este la fel de corectă cum membrii și liderii PLUS își doresc ca Dacian Cioloș să fie președintele și să nu fiu eu. E o chestiune normală, fiecare partid își susține propriul candidat, este o chestiune de bun-simț. Sau, mă rog, își susține într-o măsură mai mare propriul candidat. E logic.

Rep: Ce știm acum e că PLUS îl susține pe dl Cioloș, care-i președintele partidului, și USR intră în această negociere cu mandatul ca Dan Barna să fie candidat la prezidențiale. E corect?
DB: Da, dar nu este numai… când spuneți că intră cu mandatul. Intră cu obiectivul, în termeni de obiective discutăm. Mandatul nu a fost verbalizat explicit, domnule, dacă nu se întâmplă asta, nu continuăm. E o chestiune de decizie în cadrul comisiei în urma analizei alternativelor.

Rep: Ați spus că, probabil, veți candida în tandem după ce această decizie va fi luată. Cioloș – Barna președinte – premier candidați.
DB: Da, într-un fel sau altul.

Rep: Fie unul, fie celălalt.
DB: Da.

Rep: Dumneavoastră ce vă doriți mai mult ca om politic, funcția de premier sau pe cea de președinte?
DB: În momentul de față eu îmi doresc să iasă negocierea. Eu sunt un politician la început de drum. Sunt perfect conștient că experiența mea politică e de aproape 3 ani, e mai degrabă puțină decât multă și în momentul de față dorința mea principală este ca USR să rămână un partid consistent în politica românească, pe termen lung.

Eu asta am spus când am preluat președinția USR: că obiectivul meu este ca Uniunea Salvați România să fie un partid care contează. Să nu fie ca multele himere politice care au trăit între șase luni și un an – doi, după care au dispărut complet. Toate deciziile le iau din perspectiva aceasta. Eu sunt președintele USR în momentul de față. Toate deciziile le iau din perspectiva de a asigura premisele ca USR să conteze în politica românească. Inclusiv această decizie va fi subordonată obiectivului general ca USR să rămână un partid consistent.

Rep: În cât timp veți lua o decizie?
DB: Păi, din moment ce va trebui să avem pentru 13 iulie o propunere de candidat – dacă vom avea, dacă nu vom face alt congres – în următoarele săptămâni ar trebui să avem o astfel de decizie tocmai pentru a începe să ne organizăm în funcție de rezultatul acestor negocieri.

Rep: Ați spus într-un interviu la Antena 3 așa: ”Mă gândesc cum ar arăta pentru România un tur doi la prezidențiale Iohannis / candidatul USR PLUS. N-ar fi într-adevăr sentimentul că ai de unde să alegi?”. Ei, când vă gândiți dvs cum arăta, pe cine-l vedeți în turul doi cu Klaus Iohannis?
DB: Pe Dacian Cioloș sau pe mine. Oricare dintre aceste opțiuni. Ar fi spectaculos – o campanie între Klaus Iohannis și Dacian sau între Klaus Iohannis și Dan Barna. Ar fi o campanie chiar interesantă în România de astăzi.

Rep: O fi interesantă, dar ce aveți să-i reproșați președintelui Iohannis? De ce doriți dumneavoastră USR și PLUS să-l schimbați din funcție?
DB: Pentru că noi propunem României un aer proaspăt în politică. Foarte mulți din oamenii care ne-au votat, au votat pentru că pentru prima dată după Revoluție, și chiar cred asta, componenta activă a societății române, aceea dinamică, care a dezvoltat niște afaceri, care s-a pus pe picioare, care a ieșit cumva din dependența veche de stat, s-a decis să se implice și politic. Marea majoritate a oamenilor din USR și din PLUS sunt oameni care am intrat în politică nu din vreo dorință sau din vreun obiectiv de a fi politicieni, ci din faptul că ne-am dat seama că dacă nu ne implicăm, n-avem cum să așteptăm ca lucrurile să se schimbe

Rep: Să se schimbe…
DB: Să se schimbe pe o direcție europeană, modernizatoare, cam cum au fost pașoptiștii la vremea lor, sau cei de după primul război mondial

Rep: Dar ce nu face bine Klaus Iohannis la Cotroceni dacă vreți să îl schimbați? Pentru că nu puteți spune ”votează-mă pe mine pentru asta și atât”.
DB: Asta va fi diferența de campanie dacă vom ajunge în povestea aceea cu Klaus Iohannis și cineva din partea noastră. Obiectivul în sine nu e să-l dăm jos pe Klaus Iohannis…

Rep: Păi cum să nu fie ăsta obiectivul?
DB: Obiectivul e să convingem România că alternativa noastră e mai bună pentru ce înseamnă România europeană mai repede

Rep: Nu e Iohannnis european?
DB: Ba da, categoric e. Noi propunem o alternativă

Rep: Alternativă la ce?
DB: Alternativă la momentul în care a ajuns România până aici cu Klaus Iohannis și ce au fost guvernări până în momentul de față

Rep: De ce trebuie schimbat?
DB: Avem resurse mai mari de dezvoltare, eu asta cred

Rep: Să presupunem că sunt un alegător USR PLUS, de ce doriți să-l schimbați pe Iohannis, nu înțeleg…
DB: Obiectivul e să te conving ca alegător că propunerea noastră e mai interesantă, mai bună. E atât de simplu.

Rep: De ce varianta de acum nu e?
DB: Nu am zis că nu e bună.

Rep: Cum arată?
DB: E o Românie care se zbate și luptă să rămână europeană. Președintele a contribuit la a supraviețui noi ca țară europeană, dar în ultimii trei ani am fost pradă unei agresiuni asupra statului cum nu cred că a fost vreodată după Revoluție, pentru că noi am căzut în capcană în 2016 să credem că putem merge doar în sus. Am fost superficiali la acel vot și s-a dovedit că un nivel de democrație nu rămâne acolo, el poate să o ia și în jos, nu merge doar în sus. Președintele Iohannis a luptat cu resursele și înțelepciunea de care a avut parte pentru a păstra partea de Românie normală în funcțiune.
Mi se pare că putem merge mai departe și Alianța USR PLUS poate să propună pașii următori pentru direcția aceasta în care România să și conteze european un pic mai mult decât aici la margine unde am ajuns.

Rep: Intru în acest exercițiu de imaginație. Ce le spuneți alegătorilor în turul doi despre Iohannis, cum vă veți articula discursul, pentru că alegătorii vă vor spune ”ok, nu-l mai susținem pe președintele ăsta care s-a luptat trei ani cu Dragnea, care a ținut discursul ăsta european, de ce doriți să-l schimbați, ce-i greșit?”
DB: Nu-i nimic greșit. Pur și simplu România e la o etapă la care trebuie să meargă mai departe. Noi propunem oamenii – un candidat de președinte, un candidat de premier și o viziune de Românie cu care oamenii să se identifice. O viziune în care dreptul la vot să fie respectat și orice român din diaspora să poată vota fără să stea la coadă, românii din diaspora să se întoarcă în țară să demareze afaceri, cum s-a făcut ca un pic de demo în guvernarea Cioloș cu IT Hub.

Rep: Scuzați-mă, dar și Klaus Iohannis și liberalii spun același lucru, uitați-vă în moțiunea lor, să nu mai fie cozi, să respectăm românii, Europa etc.
DB: Dar mai e ceva: onestitatea și competența în acești 30 de ani nu au fost foarte prezente în politică și asta e valabil la toată clasa politică. Ce propune Alianța USR PLUS e exact acest mecanism. Inițiativa ”Fără penali în funcții publice” ar face niște loc pentru nou val de oameni în politică. Noi suntem anchilozați într-un sistem în care de niște ani am rotit baroni locali și am schimbat pe Dragnea cu Tăriceanu și am sperat la minuni.
În momentul de față există o alternativă, pentru că rezultatul de la 26 mai de acolo vine, cele 2 milioane de oameni care au venit și cele câteva sute de mii care au ieșit în plus la vot au ieșit exact din perspectiva asta: că nu mai e vorba de un rău mai mic. Sunt unii care arată bine. Încrederea și speranța tura asta de istorie sunt la alianța USR PLUS, la oamenii pe care i-am propus și pe care îi vom propune mai departe. Oamenii au încredere în asta.
Pentru noi e o responsabilitate uriașă, sunt perfect conștient că 26 mai e în egală măsură o povară de încredere uriașă pusă de oameni în Alianța USR PLUS.

Rep: Eu îmi amintesc că dvs., și dl Cioloș ați avut a-i reproșa lui Klaus Iohannis, de pildă, implicarea slabă și exercitarea funcției sub prerogative.
DB: Noi am avut două tipuri de scenarii. Un scenariu extra-jucător, Traian Băsescu, care a împins într-o zonă deseori la limită Constituția și modalitatea de manifestare a președintelui. În egală măsură, președintele Iohannis s-a dovedit un președinte foarte formal instituțional, ceea ce în societatea noastră nu a fost uneori suficient. Pentru că noi trăim în paradigma tătucului, pe care Băsescu a extrapolat-o radical, dar varianta de președinte propusă de președintele Iohannis, de nivel occidental, Franța, Germania

Rep: Monarhic, zic unii…
DB: România nu e încă acolo, instituțiile s-a dovedit că nu sunt suficient de asumate pe rolul lor astfel încât să nu trebuiască și o implicare mai activă. Și aici, poate, au fost momente unde trebuia un rol mai activ asumat al președintelui

Rep: De exemplu?
DB: Diverse ședințe de guvern, diverse inițiative la care o reacție sau o poziționare a președintelui mai fermă de la început, sesizarea Comisiei de la Veneția mai din vreme pentru că au fost momente când a început lupta, părea că merge de la sine și nimeni nu zice nimic. Au fost elemente mai degrabă legate de timing de reacție unde așteptările erau mai mari.

Rep: Deci am avut două modele de președinți, Băsescu ultrajucător și Iohannis spectator.
DB: Nu, instituțional formal, pentru că în momentele în care a contat președintele a reacționat, nu putem să nu recunoaștem asta.

Rep: Ce model de președinte ați propune dacă ați candida?
DB: Vizibil implicat, aș spune.

Rep: Pai nu-i totuna cu jucător?
DB: Depinde și ce fel de jucător. Eu spun vizibil implicat

Rep: Dar care-i diferența?
DB: Modalitatea de exprimare a implicării. Ai instrumente legale prin care poți să activezi societatea, să transmiți mesajele, lucruri pe care le poți face din poziția de președinte. Mai ales că în România, și s-a văzut la referendum, vocea președintelui e auzită și ascultată de cetățeni. Ține de asumarea folosirii acestei voci pe care o are instituția președintelui

Rep: Ca om politic recent, azi discutați, la trei ani de la intrarea în politică, de poziția de președinte sau premier. Întrebarea e așa: nu vi se pare că ardeți cam repede etapele ca om politic?
DB: Asta e magia sau drama USR. Nu sunt mai magic decât partidul pe care-l reprezint. A trebuit să ardem toate etapele. Visul meu fusese să stau patru ani în Parlament ca un deputat obișnuit, să învăț, să am inițiative pentru comunitatea pe care o reprezint, să văd dacă mă pricep sau nu la politică, dacă politica e pentru mine sau nu.
Lucrurile au intrat într-o spirală a vitezei absolut fabuloasă. În trei săptămâni eram purtător de cuvânt, apoi a plecat președintele fondator pe chestiunea familiei tradiționale și, după șase luni, am devenit președintele celui de-al treilea partid parlamentar.
Noi am intrat în politică cu gândul să învățăm politică și după două săptămâni a trebuit să luăm pancartele și să le arătăm celor din PSD ce crede societatea despre OUG 13. Colegii mei toți sunt în aceeași secvență, aveau fiecare cariere și s-au trezit politicieni relevanți ai României în câteva săptămâni sau luni.

Rep: Toți ceilalți nu doresc să ajungă președinți sau premieri, adică o funcție foarte importantă care presupune multe responsabilități. Și vi s-ar putea reproșa așa: n-ați fost primar, n-ați fost ministru, sunteți deputat abia de după 2016, experiență administrativă politică puțină. De ce ați fi bun, prin urmare, premier sau președinte?
DB: Problema pe care o are România de 30 de ani este tocmai acest tipar, această idee care s-a vânturat mult timp că oamenii decenți și profesioniști trebuie să își vadă de cariera lor și fac alții politică și că politica nu-i pentru cetățeni. Că-i murdară, îi coruptă, îi un lucru rău. Dacă ești un om serios, te ocupi de familie, de copii, de școală, de casă. Și am ajuns în logica asta în care avem o grămadă de politicieni care în viața lor n-au ținut o oră de instruire pentru alții sau n-au vândut o vată pe băț în parc sau n-au semnat un contract de achiziții publice în vreun loc.

Problema este – nu mai vorbesc de chestiunea de caracter, că acum avem în politică oameni care, de fapt, au fost puși acolo cu mâna din acareturile câte unui baron local – dar problema aceasta de onestitate și competență aproape că nu mai există. Eu sunt un om care 20 de ani a lucrat în proiecte europene aproape în toată România, vorbesc de sute de proiecte, am fost și în partea de management financiar și în partea de coordonare, am instruit direct prin traininguri pe care le-am ținut, cred că peste o mie de persoane și din sector public, și din sector privat. Ca sumă nu știu să spun, au fost proiecte de 2-3-4 milioane de euro pe care le-am avut, fie prin compania în care am lucrat, fie obținând contracte.

Văd că se tot chinuie diverse publicații să atace cu contracte cu statul ale companiei la care am lucrat. Da, am avut contracte cu ministere sau cu primării în care am instruit personal de acolo să facă proiecte europene. Toate aceste proiecte nu doar că au fost rambursate în integralitate, n-au avut nicio corecție și, de fapt, compania în care am fost a devenit prin construcție de la zero, fără nicio resursă, una din primele două – trei din România și site-ul fonduri structurale este în continuare liderul pieței în fonduri europene deși, și e important asta, în momentul în care am intrat în politică, apropos de valori și principii, am ieșit complet din acea afacere, tocmai pentru a nu exista generală că am intrat că să-mi aranjez ploile, să-mi ajut firma.

Am ieșit complet, nu mai am absolut nicio legătură, nu mai am nici acțiuni ascunse sau alte glume dintr-acestea care se mai practică. Pur și simplu eu, intrând în 2016, am zis: aloc zece ani pentru România, să văd dacă pot să contribui politic. O să vedem dacă reușesc sau nu.

• Rămâi pe G4Media.ro pentru a urmări partea a doua a interviului cu liderul USR, Dan Barna

Imagine: Ovidiu Micsik/ Inquam Photos