VIDEO INTERVIU Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă, despre măsurile adoptate de UE pentru protejarea consumatorilor vulnerabili: „Nu poate să fie împinsă această povară exclusiv pe umerii furnizorilor. Rolul social îl joacă statul”

Problema consumatorilor vulnerabili este o „realitate a zilelor noastre”, iar „povara” nu poate fi „împinsă exclusiv pe umerii furnizorilor”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un interviu pentru G4Media.ro.

„Lucrurile trebuie să se bazeze pe o naturalețe și trebuie să se bazeze prin implicarea autorităților. E foarte important ca furnizorii să fie participanți la acest demers de ajuta clienții vulnerabili, dar nu să fie singurii care să se ocupe de acest segment.

Până la urmă, rolul social îl joacă statul. Și atunci statul trebuie să fie în permanență cel care echilibrează această zonă, inclusiv prin anumite facilități care apar la nivelul furnizorilor. Trebuie să înțelegem că atunci când vrem să învingem balaurul trebuie să facem echipe, nu trebuie doar să băgăm pe cineva la sacrificiu”, a subliniat Chisăliță, despre noile norme adoptate ale UE pentru protejarea acestei categorii de consumatori.

Întrebat în legătură cu sistemul comun de achiziții de gaze pe care îl va introduce UE, președintele Asociației Energia Inteligentă a afirmat că „abordarea este una mai mult decât lăudabilă”, fiindcă „în unire stă puterea”, iar asta va duce la prețuri mai mici pentru cetățeni.

De asemenea, în legătură cu costurile și eficiența consolidării pieței de hidrogen, el a menționat că „e foarte important să înțelegem că hidrogenul nu poate să fie văzut ca acel element care înlocuiește altceva, inclusiv gazele naturale”, ci ca un „element complementar, în special pentru partea de energie regenerabilă”.

„Această problematică poate să fie rezolvată prin diverse modalități în care hidrogenul ca vector de energie reprezintă un element principal. În momentul în care hidrogenul optimizează folosirea energiei regenerabile și folosirea rețelelor, înseamnă că el își va modifica structura de cost. Modificând structura de cost, începe să devină un element de încredere pentru a fi consumat ca și vector de energie.

Pentru că nu văd ca hidrogenul să scadă, nu știu, în 5 ani de zile de 10 ori prețul, ca să ajungă la nivelul prețului gazelor. Dar văd că va scădea suficient de mult ca în anumite industrii care își permit să plătească acel cost, să îl folosească (…) Cred că hidrogenul începe undeva în următorii 5 până la 10 ani să joace un rol important”, a explicat Chisăliță.

Redăm mai jos interviul integral:

Rep: UE va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre. Credeți că va funcționa? Va fi mai util decât ca țările să cumpere gaze pe cont propriu?

Dumitru Chisăliță: „Acum, agregarea cererii este un element foarte important într-o piață. Întotdeauna atunci când s-a realizat această agregare s-au obținut prețuri mai bune, s-au ținut condiții mai avantajoase, din punct de vedere contractual. Deci, abordarea este una mai mult decât lăudabilă și care ar trebui să aducă niște elemente importante. Modul în care această modalitate de a se agrega cererea se va întâmpla – și mai ales particularitățile care există între diversele țări – s-ar putea ca în prima fază să ridice niște probleme, dar sunt convins că în momentul în care și țările care vor avea anumite probleme, elemente de ridicat și de întâmpinat își vor da seama că în unire stă puterea și o astfel de abordare va însemna prețuri mai mici pentru cetățenii lor”.

Rep: UE vrea să consolideze piața de hidrogen, să crească investițiile în această infrastructură, să transforme cu ajutorul hidrogenului industriile siderurgice și chimice. Va fi realizabil și eficient? Nu este încă scump? Câteodată hidrogenul este obținut inclusiv din gaz – este o direcție bună?

DC: „Cred că e foarte important să înțelegem – și noi acum două zile tocmai am lăsat o carte: ”Discuții despre vectorul de energie-hidrogen”- că hidrogenul nu poate să fie văzut ca acel element care înlocuiește orice altceva, inclusiv gazele naturale. Dar trebuie să-l vedem ca un element complementar, în special pentru partea de energie regenerabilă. Vedem că avem prețuri negative, că avem situații în care fluctuațiile sunt foarte mari. Această problematică poate să fie rezolvată prin diverse modalități în care hidrogenul ca vector de energie reprezintă un element principal. În momentul în care hidrogenul optimizează folosirea energiei regenerabile și folosirea rețelelor, înseamnă că el își va modifica structura de cost. Modificând structura de cost, începe să devină un element de încredere pentru a fi consumat ca și vector de energie. Pentru că nu văd ca hidrogenul să scadă, nu știu, în 5 ani de zile de 10 ori prețul, ca să ajungă la nivelul prețului gazelor. Dar văd că va scădea suficient de mult ca în anumite industrii care își permit să plătească acel cost, să îl folosească. Și atunci, plasând hidrogenul ca vector de energie, între necesitatea de optimiza rețelele, între necesitatea de a modela variabilitatea producției de energie regenerabilă cu volatilitatea consumului într-o zonă în care anumite industrii își permit să facă această plată, a acestei forme de energie, cred că hidrogenul începe undeva în următorii 5 până la 10 ani să joace un rol important. Cu siguranță că va intra în acele industrii care își permit să facă acest lucru. Fac o trecere peste timp și vă zic că în 1909, adică exact acum 115 ani, s-au descoperit gazele naturale. Primele industrii care au folosit gazul natural și care au dezvoltat infrastructura specifică de producție, transport, distribuție a gazelor naturale a fost industria chimică. Deci nu a fost populația, a fost industria cimentului, industria ghipsului. Iată că după 115 ani avem o situație similară și ar trebui să învățăm din ceea ce înseamnă acest reper istoric, care este motivat și de aspectele economice, tehnice și matematice pe care le-am reluat eu adineauri”.

Rep: Noua legislație a UE decuplează parțial prețul electricității de cel al combustibililor fosili. Vom vedea prețuri mai bune la energie electrică în acest mod?

DC: „Cel mai probabil nu sau, dacă vreți, nu pentru consumatorul final din perspectiva a ceea ce se întâmplă în momentul de față pe piață. Prețurile în factură cu siguranță vor fi mai mici și la energie electrică și la gaze naturale decât anul trecut la majoritatea consumatorilor. De ce? Pentru că legea, așa cum este dată ea în momentul de față, face trimitere ca dacă costurile unui furnizor sunt mai mici decât prețul plafonat, furnizorul trebuie să aplice acele prețuri. Având în vedere că toate aceste costuri în momentul de față sunt în scădere, e normal ca și prețurile care vor apărea să fie mai mici. Deci, această perspectivă este una reală, dar să ne așteptăm ca ceea ce vedem noi la un moment dat, în unele zile sau la anumite ore, ca fiind prețuri zero sau prețuri negative vor face ca și prețurile la consumatorul final să se schimbe în modul radical. Nu mă aștept să se întâmple”.

Rep: Normele UE urmăresc trecerea la contracte pe termen mai lung, cu preț fix, pentru ca consumatorii să fie protejați de fluctuațiile în timp și de volatilitatea prețurilor. Este o abordare corectă? Ei vor avea totuși și opțiunea alegerii unor prețuri dinamice.

DC: „Da, aceasta e o problemă foarte importantă. Consumatorii vulnerabili reprezintă o realitate a zilelor noastre, care, din păcate, trebuie să fie soluționată de societate. În același timp trebuie să vedem că nu poate să fie împinsă această povară exclusiv pe umerii furnizorilor. De foarte multe ori există această tendință – „Furnizorii trebuie să rezolve”. Furnizorii sunt niște societăți comerciale care practic cumpără și vând energie electrică sau gaze naturale. În momentul în care le cresc niște costuri artificiale pe care nu le mai pot o acoperi, din această diferență între ce cumpără și ce vând, practic îi duci în faliment sau îi duci în situația să crească prețurile, astfel încât să-și acopere acele costuri sociale. Dar dacă ei își cresc prețurile, ce înseamnă? Crește numărul clienților vulnerabili. Deja cătă cum o măsură bună netratată corespunzător nu determină reducerea sărăciei, ci din contră, creșterea sărăciei energetice”.

Rep: Furnizorii nu vor mai putea să modifice unilateral termenii unui contract și țările UE vor putea interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți. Este o măsură bună pentru a împuternicii clienții?

DC: „Din nou, lucrurile trebuie să se bazeze pe o naturalețe și trebuie să se bazeze prin implicarea autorităților. E ce ziceam și adineauri. E foarte important ca furnizorii să fie participanți la, să spunem, acest demers de ajuta clienții vulnerabili, dar nu să fie singurii care să se ocupe de acest segment. Până la urmă, rolul social îl joacă statul. Și atunci statul trebuie să fie în permanență cel care echilibrează această zonă, inclusiv prin anumite facilități care apar la nivelul furnizorilor. Gândiți-vă că noi ne găsim într-o situație destul de dramatică în momentul de față, în care vedem că pleacă furnizorii din România și nu pleacă de bine, pleacă de rău. Unul dintre multele motive pentru care pleacă a fost tocmai această împingere a majorității costurilor sociale înspre furnizor, cu promisiunea că statul le va compensa facturile. Ceea ce nu se întâmplă. Ce nu se întâmplă în momentul de față face ca să apară dificultăți economice și face ca unii furnizori pur și simplu să părăsească (piața din România – n.r.). În momentul de față, problema este legată de faptul că ele se bazează pe o ne-naturalețe a lucrurilor. Trebuie să înțelegem că atunci când vrem să învingem balaurul trebuie să facem echipe, nu trebuie doar să băgăm pe cineva la sacrificiu”.

Rep: Legislația UE prevede așa-numitele „contracte pentru diferență”, pentru a încuraja investițiile în energie. Sunt acestea o modalitate bună de sprijin și în ce formă?

DC: „Cu siguranță există o astfel de abordare care trebuie derulată. Personal, am o serie de rezerve vizavi de referințele care vor fi luate la nivelul acestor contracte, ținând seama că noi nu avem o piață. Neavând o piață, nu avem niște referințe foarte certe. Or, din păcate, este un mod destul de simplu de manipulare și, din păcate, nu mă gândesc la manipularea furnizorilor, ci mai degrabă mă gândesc la o manipulare a statului”.

Rep: În România tocmai s-a adoptat o schemă de 3 miliarde de euro pentru „contracte pentru diferență” pentru producție, pe care unii specialiști o critică, ținând cont de momentul inoportun, dat de frenezia de proiecte anunțate deja, de prețurile mari stabilite de stat, de modalitate, de stimulentul pentru producție, care nu este foarte flexibil. Ce părere aveți despre schema anunțată în România?

DC: „În principiu, orice schemă investițională este binevenită. Singurul lucru pe care în permanență îl repet și-l repet – trebuie să o vedem doar ca o piesă pe un puzzle, fără să pierdem din ansamblul bazelor pe care trebuie să le dezvoltăm. De cele mai multe ori în România, în ultimii 15 ani – ca să fiu așa foarte simplist -, lucrurile s-au văzut punctual. Dezvoltăm foarte mult regenerabil, dezvoltăm foarte mult asta, fără să ne gândim în permanență că lucrurile astea trebuie să meargă în tandem și cu alte lucruri și nu avem nevoie de campioni, avem nevoie de echipe”.