VIDEO INTERVIU Estonia și Bulgaria, țări de adopție pentru antreprenorii români. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM: marile companii transferă costurile OUG 114 către cetățeni și firmele mici, prețurile au crescut deja

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor și singurul ministru care a demisionat din guvernul Grindeanu imediat după OUG 13, spune într-un interviu pentru G4Media.ro că sutele de modificări fiscale din ultimii doi ani afectează profund antreprenorii români. Jianu avertizează că există o tendință de mutare a companiilor fie în Bulgaria, fie în Estonia, țări cu fiscalitate mult mai predictibilă și cu interacțiune redusă între stat și antreprenori.

Florin Jianu arată că antreprenorii din întreprinderile mici și mijlocii (IMM) simt deja consecințele creșterii prețurilor cauzată de OUG 114, pentru că ”băncile și companiile din telecom și energie – devin colectori de taxe pentru stat. Ei transferă costurile în facturi. Nu trebuie să fim naivi, companiile nu vor plăti, plătesc la final cetățenii și companiile mici și mijlocii, ei nu au capacitatea să se apere, de negociere, nici să protesteze. Asta se va întâmpla. De altfel, toți acești operatori au anunțat că măresc prețurile”.

Președintele Consiliului Național al IMM-urilor atrage atenția asupra gradului mic de implicare a băncilor în creditarea companiilor mici și mijlocii și cere mediului bancar o discuție pentru găsirea unor soluții – discuție în care statul să fie un arbitru corect. ”Prin forțarea băncilor nu se ajunge la soluții”, spune Jianu.

Fostul ministru al IMM-urilor respinge atacurile guvernului la adresa companiilor străine și arată că România nu mai poate funcționa doar pe baza capitalului autohton pentru că există o competiție globală.

Interviu VIDEO (partea 1):

Interviu VIDEO (partea a 2-a)

Principalele declarații ale lui Florin Jianu:

Mutatul în Bulgaria e o chestiune conjuncturală. În general, mediul de afaceri se uită acolo unde liniștea, predictibilitatea e mai bună. Și dacă mediul de afaceri în Bulgaria e mai bun, atunci mii de antreprenori se mută acolo. Noi, la Consiliul Național al IMM-urilor, în fiecare lună luăm pulsul antreprenorilor. Or, Bulgaria e o piață stabilă care de 12 ani nu a modificat Codul Fiscal

Cel mai periculos e că nu ne pregătim în nici un fel pentru viitor. Dacă te uiți spre Estonia, e un exemplu de politici digitale duse la nivel de politică publică, obiectiv zero, ajungi la concepte intitulate cetățenie digitală, firmă digitală. Care e pericolul? O să avem oameni aici care nu vor plăti nimic statului român. Îți poți lua cetățenie și face firmă în alt stat, să plătești impozite în alt stat. Digitalizarea înseamnă că nu mai ai interacțiune cu cei de la ghișeu, nu mai suporți controale abuzive, etc.

Dacă ne uităm în zona digitală, marea majoritate deja au sediile în alte țări: Marea Britanie, SUA, Estonia. Pericolul pentru un stat ca România, sau alte state, e că cetățenii vor locui aici, dar nu vor plăti nimic statului român.

Or, noi vedem semnale publice, politici publice atât de înapoiate, lipsite de dialog cu stakeholderii apărute de pe o zi pe alta – nu e posibil ca OUG 114 să fie publicată în Monitorul Oficial să fie publicată cu câteva zile înainte de finalul anului

Efectele OUG 114: cetățeni care plătesc mai mult, firme care plătesc mai mult, instabilitate în investiții

Lucrurile acestea se fac înainte, se fac analize, și apoi se ia decizia dacă se aplică sau nu. Când am fost ministru, am pus în legea IMM obligația controalelor ex-ante. Am văzut în Austria acest test ex-ante și analizează orice măsură propusă din punct de vedere al costurilor pentru contribuabililor versus câștigul statului

Care e pulsul economiei? Care sunt principalele riscuri și motoare de creștere? În Carta albă a IMM-urilor, pe primul loc e predictibilitatea, pe locul doi e lipsa forței de muncă – o chestiune acută de politică publică, de aici va veni criza dacă veni. Locul trei e problema accesului la finanțare.

Băncile trebuie să înțeleagă că percepția micilor întreprinzători nu e favorabilă băncilor. Fac comparație cu Austria, acolo iau credit de investiții cu 1% dobândă, față de 5% în România. Aici statul trebuia să fie un arbitru, sistemul bancar trebuia să vină cu altă paradigmă a creditării. Nu e posibil să ai unul dintre cele mai mari profituri din UE în sistemul bancar, dar mediul antreprenorial să fie atât de nemulțumit.

În analiza noastră pe OUG 114, 43% dintre întreprinzători susțin impozitarea mediului bancar.

Motoare de creștere ale economiei: industriile creative, IT-ul – aici cred că ar trebui să punem accentul constant în politicile publice. Domeniile în care se vede o susținere din partea politicilor publice, precum turismul, cu voucherele de vacanță, care arată că un leu investit aduce cel puțin trei lei înapoi din partea mediului de afaceri. În al treilea rând – agricultura, cu un randament foarte bun. Industria auto și industriile conexe.

Dacă există educație bună și de calitate, precum IT sau automotive, și dacă venim și cu politici publice stabile, atunci rezultatele sunt bune

Nu există la nivel global vreo economie care să lucreze doar cu întreprinzători locali. Suntem într-o piață unică, într-o economie globalizată, sunt alte tipuri de provocări. Există competiție globală cu China, India, SUA. Dacă noi, europenii, nu propunem un proiect care să ne țină împreună, vom fi cuceriți economic bucățică cu bucățică

Mărirea salariului minim pe economie nu e legată deloc de criterii obiective sau mecanisme. Rapoartele Comisiei Europene cer de ani de zile un mecanism de stabilire a acestui salariu minim. În anumite domenii pierzi din competitivitate prin creșterea acestuia. Noi nu avem acest mecanism, pe care noi ca patronate îl cerem de ani de zile.

Modificările apar de pe o zi pe alta. E și neconstituțional, avem trei salarii minime pe economie, deși Constituția vorbește de un salariu minim. În UK, salariul minim e stabilit de patronate, sindicate și mediul universitar, statul nu are nici un amestec. În Norvegia, salariul din mediul public nu depășește salariul mediu din industrie. În România devine tot mai atractiv să lucrezi la stat, e o debalansare. Salariile din mediul public sunt mult mai mari decât în mediul privat

Întreprinzătorii nu mai vor schimbări fiscale. Ei cer un pact pe câțiva ani pentru a nu mai schimba lucrurile.

OUG 114: nu am fost consultați nici înainte, și nici după. Singura discuție, din păcate, la un nivel de neprofesionalism care mă înfioară, a fost într-o emisiune TV prin telefon cu ministrul Finanțelor.

Există consecințe imediate ale OUG 114, precum reducerea domeniilor în care pot fi utilizați zilieri. Acum mai sunt doar trei domenii în care poți folosi zilieri, în restul domeniilor antreprenorii sunt împinși spre zona economiei gri sau negre. Dacă ar fi discutat cu organizațiile oamenilor de afaceri, ar fi înțeles imediat acest lucru.

Antreprenorii din IMM deja se sperie și simt consecințele creșterii prețurilor, pentru că de fapt băncile, zona telecom, energia – devin colectori de taxe pentru stat. Ei transferă costurile în facturi. Nu trebuie să fim naivi, companiile nu vor plăti, plătesc la final cetățenii și companiile mici și mijlocii, ei nu au capacitatea să se apere, de negociere, nici să protesteze. Asta se va întâmpla. De altfel, toți acești operatori au anunțat că măresc prețurile

Da, există un risc politic major pentru economie, îl vedem în ultimii doi ani. Nu e posibil să modifici Codul Fiscal de 200 de ori în 2018, toate prin ordonanțe de urgență. Cu OUG 114 parcă au vrut să își bată recordul. Pentru întreprinzătorii mici, 200 de modificări fiscale într-un an îl aruncă în zona gri, nu poate ține pasul. Omul trebuie să-și facă treaba, nu să devină expert fiscal

Consecințele de prim nivel ale OUG 114 sunt creșterea prețurilor. Răspunsurile întreprinzătorilor la chestionarul nostru? Ei înțeleg că ei înșiși vor plăti factura pentru OUG 114.

E o ruptură în mediul economic între creditare și puterea economică a întreprinzătorilor. Trebuie ca statul să fie un arbitru, nu prin forțarea băncilor, că prin forțare plătești mai mult. Cred în vocea specialiștilor care să vină cu soluții. Mediul bancar ar trebui să vină cu o analiză comparativă și să spună că în România putem coborî dobânzilor în anumite condiții. Foarte multe IMM-uri nu se califică, nu au scoringul necesar. Haideți să venim cu alte instrumente, eventual IFN-urile, care să vină cu soluții pentru cei vulnerabili.

Va câștiga alegerile acel partid care va înțelege datele, va interpreta datele. Eu m-aș duce la Registrul Comerțului și aș vedea câte firme se închid și câte se redeschid de același mic investitor. Dacă vine statul și dă o amendă de 100 de milioane, închizi firma și deschizi alta – înseamnă că nu ești bancabil, nu ai perspective de dezvoltare. Oamenii politici care înțeleg aceste date, se uită în dinamică.

Parteneriat public-privat în zona de politici înseamnă utilizarea capacității instituționale ale partenerilor privați. Pe zona de antreprenoriat poți face PPP pe Startup Nation, de exemplu. Acest tip de PPP există în Germania, în Austria.