VIDEO INTERVIU Florin Cîțu devoalează documentul confidențial al lui Teodorovici legat de pensii. Plus: ”Procedura de deficit excesiv va fi declanșată de Comisia Europeană în martie, PSD ne-a lăsat cu deficit de peste 4%”

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că se așteaptă ca procedura de deficit excesiv să fie declanșată de Comisia Europeană în martie, cel târziu aprilie, și acuză PSD pentru deficitul bugetar de peste 4% din PIB din 2019. Mai mult, ministrul Cîțu a declarat pentru G4Media.ro că predecesorul său, Eugen Teodorovici, a prezentat în guvernul Dăncilă, la partea de acte confidențiale, un document care ”arăta clar că o creștere a pensiilor așa cum permite legea înseamnă depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB”.

Interviul integral acordat de Florin Cîțu pentru G4Media.ro:

Rep: Cum arată încasările la buget în luna ianuarie, în comparație cu programul asumat de ANAF și față de anul trecut?
Florin Cîțu: Încă nu am date, dar din discuțiile cu colegii mei situația e ok, puțin îmbunătățită față de anul trecut, dar încă mai primim informații

Rep: Cum influențează rectificarea din 2019 bugetul din 2020?
Florin Cîțu: Sunt multe măsuri luate în decembrie 2019 care au corectat probleme din trecut Nu vor avea influență în acest an. Am luat măsuri pentru că nu era ok ca statul să se comporte abuziv cu sectorul privat – să nu plătească facturi vechi de 8 luni, să nu plătească pensii, salarii. Nu va fi o influență asupra bugetului din acest an. De aceea am avut succes cu emiterea de obligațiuni internaționale pentru că am reușit să-i convingem pe investitorii străini că nu există un overlap, că nu se va întinde impactul asupra anului 2020.

• Citește și: VIDEO Florin Cîțu despre o eventuală candidatură la Primăria București: Dacă e nevoie de mine să câștigăm acest obiectiv, mă voi implica

Rep: Aveți un cartof fierbinte în brațe în an dublu electoral – creșterea pensiilor. Piețele financiare sunt extrem de îngrijorate – și o știți bine din întâlnirile pe care le aveți constant. Care e soluția dvs pentru 2021 și 2022, când deficitele ar urma să ajungă la 6% – 7% din PIB?
Florin Cîțu: Soluțiile pentru 2021-2022 sunt pe cheltuieli și venituri. Le veți vedea în perioada următoare în programul PNL. Acum trag foarte tare pe informatizarea ANAF: în țările din jur informatizarea a adus rapid venituri acolo unde erau probleme de colectare. În ce privește cheltuielile trebuie o reevaluare a modului în care statul cheltuiește banii. Structura bugetului e foarte inflexibilă, nu poate continua așa. Vom continua să creștem spațiul fiscal pe cheltuieli și venituri.

Rep: Luați în calcul eșalonarea creșterii pensiilor?
Florin Cîțu: Banii există în buget pentru 2020. Presiunile sunt foarte mari, de aceea de azi ne uităm la soluții pe partea de venituri și cheltuieli. Voi lăsa soluțiile aici. De aceea FMI e aici, pentru a ne ajută să îmbunătățim colectarea veniturilor și să se uite și la Codul Fiscal, dacă el influențează negativ colectarea.

Rep: Matematica nu minte. Cifrele arată un impact bugetar uriaș al creșterii pensiilor, complet nesustenabil în 2021 și 2022. De aceea afirmația că veți aplica legea pensiilor, cu creșterea de 40% de la 1 septembrie, nu pare credibilă. Matematica ne arată că e imposibil si că mergem direct cu capul într-un zid al crizei.
Florin Cîțu: Crește costul cu pensiile de la circa 6,5 miliarde lei pe lună la circa 9 miliarde de lei. Impactul e major. Nu e imposibil, dar e nevoie de reforme serioase din partea noastră pentru a permite aceste costuri în buget.

Rep: Ok, la partea de cheltuieli la ce reforme vă gândiți?
Florin Cîțu: Deja am început reformele, am trecut de la 27 la 16 ministere și acest lucru continuă. Ieri au fost aprobate în ședința de guvern HG pentru reorganizarea a două ministere unde se fac reduceri importante. Vom merge în continuare pe restructurare cât se poate pentru a permite în buget costul cu pensiile.

Pe partea de venituri – grăbesc informatizarea să se termine anul acesta pentru a avea impact anul viitor.

Rep: Cu cât vreți să creșteți veniturile încasate prin această reformă?
Florin Cîțu: Obiectivul meu e să mergem de la 27-28 la 32% din PIB. Nu se va întâmpla peste noapte, dar e obiectivul meu pe termen mediu.

Rep: Apropo de reforme, ministrul Muncii a anunța o nouă lege a pensiilor, presupun că lucrați împreună. care e termenul realist de realizare a noii legi?
Florin Cîțu: Anul acesta ar trebui să terminăm. Dar mă îngrijorează structura sistemului de pensii. Pe termen scurt putem găsi soluții pentru orice, sunt mai dure, complicate, dar pe termen lung nu avem soluții. Cum e el construit acest sistem, cu un deficit foarte mare care crește foarte mult anual, nu ai cum, e un eșafodaj care se va dărâma. E nevoie de o reformă a sistemului de pensii care să pună mai multă greutate pe partea privată.

Rep: Dar aveți nevoie de majoritate în Parlament pentru această nouă reformă…
Florin Cîțu: A fost un noroc că am reușit să preluăm guvernarea chiar și acum, dacă rămâneau acești oameni la guvernare încă un an era distrus totul. Încă găsesc probleme în sistem lăsate de PSD în sistem. La CEO a trebuit să dăm ajutor de salvare pentru că managementul a făcut praf compania, urmează altul la Tarom și mai urmează în fiecare zi alta. De aceea trimit Inspecția economică la Primăria București să aflu cum s-a dat împrumut, deși aveau bani din subvenții, de aceea trimit la Consiliul Județean Mehedinți…

Rep: Ce se întâmplă la CJ Mehedinți?
Florin Cîțu: Au apărut sesizări pentru modul în care sunt alocați banii. Mai sunt și alte companii cu probleme – CFR Infrastructură. Nu se poate să ai toate companiile de stat dintr-o dată să fie toate falimentare.

Rep: În 9 decembrie ați spus că aveți un document prezentat în fostul guvern PSD şi care arată că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020. Cine a semnat documentul și ce s-a întâmplat cu el, a fost discutat în guvernul Dăncilă?
Florin Cîțu: Acel document a fost prezentat de fostul ministru al Finanțelor, Teodorovici, a fost prezentat în guvern la ”Confidențial” și arăta clar că o creștere a pensiilor așa cum permite legea înseamnă depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB.

Rep: Și venea și cu soluții acest document?
Florin Cîțu: Soluția era de a nu crește pensiile.

Rep: Dacă legea pensiilor speciale pică la CCR, luați în calcul impozitarea suplimentară a acestora?
Florin Cîțu: Cred că soluția pe care o propunea premierul era de eliminare a unor pensii. Nu știu dacă se merge pe aceeași variantă din lege. Dar impozitarea este o soluție, depinde cât. În Parlament eu am avut amendamente la proiectul de lege privind impozitarea pensiilor speciale până la 90%. Problema e următoarea: pensia medie pe contributivitate e de circa 1.200 de lei. La pensiile speciale, deja vorbim de cifre amețitoare. O impozitare mi se pare echitabilă dacă nu există alte soluții.

Rep: Comisia Europeană va lansa în acest an procedura de deficit excesiv. Aveți informații când?
Florin Cîțu: Procedura se declanșează imediat când am anunțat depășirea deficitului. Mă aștept cât mai curând, cred că cel mai rapid termen e martie, martie – aprilie. Până la urmă acesta e adevărul: asta ne-a lăsat PSD, o economie cu deficit de peste 4%, au ascuns, nu au plătit facturi, au fost avertizați, nu i-a interesat, și acum noi toți ceilalți trebuie să corectăm.

Rep: În cadrul procedurii vor exista discuții privind soluțiile. Ce veți pune pe masă?
Florin Cîțu: Vom vedea în primul rând scrisoarea de la Comisie și cerințele. Am avut discuții cu Comisia încă din primele zile din mandat și de aceea am cerut insistent măsuri pentru partea de cheltuieli, precum înghețarea salariilor demnitarilor

Rep: Dar vorbim de o sumă mică…
Florin Cîțu: Da, dar e ceva ce nu ar fi făcut nimeni și e un semnal bun pentur Comisie. Și nu e așa mică, un miliard de lei. Alte măsuri – înghețarea indemnizațiilor de hrană, păstrarea valorii voucherelor de vacanță ca în 2019, mai sunt câteva. Deci am încercat să arătăm că suntem serioși și vom merge pe partea de cheltuieli. Atât s-a putut în decembrie, vom vedea împreună cu Comisia Europeană, împreună vom găsi soluțiile. Să ne uităm și la companiile de stat, trebuie să oprim hemoragia.

Rep: Legat de ANAF și creșterea veniturilor, nu aveți o problemă să lucrați cu oamenii propulsați de Dragnea, Vâlcov, Teodorovici?
Florin Cîțu: Cei patru vicepreședinți au fost mutați, a rămas doar doamna președintă. Lucrăm la restructurare împreună, vom vedea care va fi structura ANAF.

Rep: Deci nu o schimbați din funcție pe doamna președintă ANAF.
Florin Cîțu: Toți angajații ANAF și ai ministerului sunt evaluați continuu. Le-am spus și celor numiți în mandatul meu – toți sunt numiți temporar.

Rep: Dar îmi amintesc declarațiile dvs din Opoziție, erați extrem de vocal, v-ați arătat nemulțumit de modul în care ANAF, condus și în trecut de doamna Călugăreanu.
Florin Cîțu: ANAF nu e condus acum cum era în trecut. Pe mine mă interesează mai mult relația ANAF-contribuabil. Vreau un ANAF corect și profesional.

Rep: Apropo de ANAF corect și profesional, nu am mai văzut demult dosare…
Florin Cîțu: Nu, bineînțeles că nu. Pe mine mă interesează mult colectarea la buget. Unde e evaziune vreau să mergem să colectăm banii. De aceea va fi o coordonare mult mai strânsă.

Rep: Ce faceți cu scannerele din vamă. De ce nu au funcționat, cine e de vină?
Florin Cîțu: Contractarea mentenanței a fost făcută prost, nu are rost să mergem să repar lucrurile greșite.

Rep: Ok, dar ce faceți de acum înainte pentru rezolvarea situației?
Florin Cîțu: Una din soluții e să facem controlul în vămile din interior, să nu mai stea tirurile la vamă. Înseamnă sigilarea TIR-urilor la vamă, urmărirea lor prin GPS, sunt lucruri făcute de cei din jurul nostru.

Rep: Și care e termenul limită?
Florin Cîțu: Până în februarie, în maximum 20 de zile trebuie să avem noua structură a ANAF. Vama va avea, cred, personalitate juridică, vom vedea dacă rămâne la ministrul Finanțelor sau la ANAF, aici încă evaluăm. Nu există o practică unitară.

Rep: Funcționarea vămilor e strâns legată de aderarea la Schengen.
Florin Cîțu: Corect. Vama nu mai e atât legată de colectarea de taxe și impozite, ci de securitatea națională. De aceea există tendința în țările care au granițe externe ale UE ca Vama să treacă direct sub ministrul Finanțelor, uneori chiar direct sub premier.

Rep: La ce valoare estimați contractul pentru informatizarea ANAF, ca ordin de mărime?
Florin Cîțu: Zeci de milioane (de euro – n.red.). A existat acel contract cu Banca Mondială de circa 90 milioane de euro. Mi se pare inadmisibil să fie bani cheltuiți, iar serverele să zacă prin minister nefolosite.

Rep: Ce firme aveți în vedere pentru atribuirea contractului, românești sau străine?
Florin Cîțu: Există și firme românești, și străine, dar vom face o cercetare de piață, va fi și acolo o licitație, dar va fi secretizată.

Rep: Care e suma totală a tranzacției prin care Eximbank a cumpărat Banca Românească?
Florin Cîțu: Suma a fost de 62 de milioane de euro, iar împrumutul luat de Eximbank și apoi transferat la Banca Românească cred că a avut aceeași valoare. Trebuie să vă spun că nu am fost foarte fericit cu această tranzacție. Nu văd de ce Eximbank să cumpere o bancă de retail.

Rep: Există posibilitatea de a stopa tranzacția?
Florin Cîțu: Tranzacția a fost făcută, nu o puteam opri. Fuziunea nu va fi făcută în termenii de astăzi. Nu cred că există o capacitate de a face o fuziune benefică. Trebuie să găsim o soluție pentru divizia de retail. Am discutat și cu BERD, și cu IFC și voi publica o strategie legată de activele financiare ale statului, care va include Eximbank, CEC, Fondul de Garantare, Fondul de Contragarantare și Exim Asig.
Așa cum sunt azi, din păcate nu sunt jucători importanți în piață.

Rep: Ar fi o soluție ca între CEC și Eximbank, cu divizia de retail, să existe o tranzacție?
Florin Cîțu: S-ar putea să existe o tranzacție, vom vedea în viitor

Rep: Vreți listarea CEC pe bursă? Dacă da, când?
Florin Cîțu: Da, și se va întâmpla, dar este pasul doi. Cred că în primul pas vom prezenta o guvernanță nouă. Ne trebuie un board profesionist, mai mulți independenți, oameni cu experiență. Nu văd de ce partea de executiv trebuie să fie în consiliul de supraveghere, ele ar trebui să fie separate. Vreau să aduc BERD și IFC în acționariat să ne ajute să restructurăm, pentru că au avut experiențe de succes în România.
Problema mea cu activele statului – pare că ne-am bătut joc de ele în ultimii ani.

Rep: Când se va produce schimbarea managementului la CEC?
Florin Cîțu: La Consiliul de Administrație suntem în procedură. Executiv – aș vrea să avem o procedură de selecție transparentă.

Rep: Aveți un studiu de impact al Green Deal asupra economiei în următorii ani?
Florin Cîțu: Nu, pentru că abia apar detaliile. Vom avea un studiu de impact, dar la prima mea participare la Ecofin (Consiliul UE – n.red.) am spus că România e o țară în curs de dezvoltare, cu sectoare care nu pot fi transformate peste noapte și acest lucru va costa – nu doar bani, ci și costuri sociale. Evident, susținem obiectivul Green Deal. În același timp, să folosești doar politica fiscală pentru a corecta probleme de mediu nu a dat întotdeauna rezultate.

Rep: Gazele din Marea Neagră sunt și acum în dubiu din cauză că legea offshore nu este amendată, așa cum a promis PNL. Or, legea are o importantă componentă legată de cadrul financiar. Când și cum va fi amendată?
Florin Cîțu: Am pe agendă discuțiile cu Ministerul Economiei, ei conduc aceste discuții și vor veni către mine după ce au un draft final.

Rep: De ce ați scos suprataxa la carburanti acum, când există probleme cu colectarea și când trendul european, mai ales în contextul Green Deal, este de a taxa tot mai mult combustibilii nocivi pentru mediu?
Florin Cîțu: Supraacciza scoasă de Parlament a avut un impact negativ asupra transportatorilor. Dar legătura cu taxa de mediu nu e corectă, aici banii mergeau mereu pentru a acoperi deficitul bugetar, nu pentru mediu.

Rep: Cum vreți să vă puneți amprenta pe finanțele României? Ok, pentru 2020 ați făcut un buget ”conservator”, după cum ați recunoscut. Dar care sunt reformele la care lucrați, pe care vreți să le lăsați în urmă?
Florin Cîțu: E un mandat de tranziție. Mă voi ține de acest deficit în scădere.

Rep: Păi deocamdată deficitul a crescut, tocmai l-ați revizuit în sus pentru 2019.
Florin Cîțu: Eu vorbesc de deficitul pentru 2020, estimat la 3,6%. Vreau să rămână două lucruri în urmă: informatizarea ANAF și faptul că România poate fi o țară responsabilă fiscal.

Rep: Ce ar trebui schimbat în politicile fiscale și în Codul Fiscal? Dați-mi două exemple.
Florin Cîțu: Pentru a ajunge la soluții trebuie să ajungem la echilibru bugetar. Astăzi nu putem vorbi de relaxare fiscală până nu avem echilibru bugetar. Dar în continuare țin foarte mult la retragerea statului din economie. De aceea vreau ca activele finanaciare statului să fie administrate corect și să atragem și mediul privat aici. De aceea trebuie să facem ceva cu companiile statului care au pierderi ani de an și, împreună cu colegii mei, trebuie să ne decidem ce facem cu ele. Soluțiile arată că, de fiecare dată când atragi și responsabilitatea privatului, probabilitatea falimentului e mult mai mică.

Rep: Cu alte cuvinte, privatizarea parțială sau totală?
Florin Cîțu: Corect. Cu unele s-ar putea să nu se mai poată face nimic.

Rep: Aveți vreun exemplu? Tarom e una din ele, după 11 ani consecutivi de pierderi?
Florin Cîțu: Tocmai mă uitam la Tarom că a venit că are nevoie de bani. Nu știu dacă e o astfel de companie, dar trebuie să vadă ce tip de companie e, nu are o identitate. Și asta arată că nu are un management care nu înțelege cum arată piețele.

Rep: Faceți un program asumat, cu termene, pentru privatizări parțiale sau totale ale unor companii de stat?
Florin Cîțu: Vom face o evaluare în primul rând a tuturor companiilor și instituțiilor de stat să vedem cum au fost cheltuiți banii publici. După ce am o imagine clară, vom veni și cu acest program. Dar pe termen lung numai așa văd lucrurile. Din 2007 noi am încetat reforma statului. Iar statul a acaparat tot mai multă putere. Iar direcția din ultimii 3 ani era total greșită, etatistă.

Discuțiile cu BERD, cu IFC (divizia comercială a Băncii Mondiale – n.red.) – încerc să-i aduc pe toți la masă pentru marile proiecte de infrastructură. După 30 de ani încă discutăm de Sibiu-Pitești, Comarnic-Brașov. E datoria acestui guvern să începem aceste proiecte și să le lăsăm, astfel încât să nu poată nimeni să le mai oprească.

Rep: Dacă vă cere partidul, luați în calcul o candidatură la primăria Capitalei?
Florin Cîțu: Ne vom gândi, dacă îmi cere partidul, vom discuta asta. Primăria e importantă pentru PNL și nu cred că am mai văzut ca până acum această determinare de a câștiga Primăria Bucureștiului.

Rep: Deci ați fi de acord să intrați în cursă?
Florin Cîțu: Vom discuta în partid. Este un obiectiv important pentru PNL și dacă e nevoie de mine să luăm acest obiectiv mă voi implica. Nu știu dacă asta însemnă să candidez, dar mă voi implica să ajut partidul să câștige.