VIDEO INTERVIU Kelemen Hunor: Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români / Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen / Nimeni nu a retras semnătura de pe proiectul autonomiei

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că autonomia este ”un cuvânt care îi enervează pe români”, și că trebuie analizat unde a greșit minoritatea maghiară utilizând acest termen. Kelemen a mai spus că el preferă să discute despre subsidiariatate și despre o reformă a statului. Întrebat dacă documentul semnat de UDMR în 2018 împreună cu PPMT și PCM (partide radicale) mai este valabil și azi, Kelemen Hunor a declarat că  ”nimeni nu a retras semnătura”, adăugând însă că ”nu poți face ceva împotriva majorității”. În documentul semnat acum trei ani, obținerea autonomiei este declarată obiectiv politic major al celor trei partide.

Cele mai relevante declarații

• Despre prioritățile UDMR la guvernare: O reformă a administrației, o descentralizare. Pe Mediu sigur, putem spune în mare, dincolo de proiectele și programele politice de împădurire, de oprire a tăierilor ilegale trebuie o reformă la Romsilva și la Apele Române, dar detaliile poate să vi le dea ministrul Tanczos. Vom pregăti, până la sfârșitul anului, Strategia de Sport și după aceea o nouă Lege a Sportului, pentru că, în acest moment, lucrurile sunt depășite.
• Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază. Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale.
• Colegii mei, eu, colegii care vor veni după noi în UDMR, niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva.
• În perioada imediat următoare există alte priorități, mai încolo vom vedea ce vom face cu aceste proiecte, cum vom argumenta și ce parteneri vom găsi pentru a pune în aplicare principiul subsidiarității. Acest lucru este important pentru mine: cine decide despre problemele care sunt foarte aproape de comunitate. Decide comunitatea sau decide centrul? Centrul care de foarte multe ori, acum știți și dumneavoastră, știu și eu, habar nu are ce e în teritoriu.
• Despre AUR: Dacă ați urmărit foștii parlamentari, politicieni din fostul partid PRM, veți vedea că s-au dus în toate partidele. Veți găsi în toate partidele românești purtători de astfel de discursuri. Sigur, unii au fost mai vocali, alții mai puțin vocali în anii care au trecut. AUR-ul nu și-a schimbat discursul deloc. Deci analiza noastră este că nu și-a schimbat. Mai mult, folosește tribuna parlamentului și insistă pe niște subiecte care la un moment dat trebuie discutate și clarificate.
• Partidele, nu numai din coaliție, dar și Partidul Social Democrat ar trebui să se gândească dacă vor, eu cred că ar fi nevoie, să tragem o linie, o linie roșie peste care nu se poate trece. Uite ce s-a întâmplat acum cu Maia Morgernstern și cu Teatrul Evreiesc.
• AUR e o rampă unde se adună oameni cu viziuni extremiste. Și nu trebuie să minimalizăm acest pericol, mai ales într-o astfel de perioadă. Eu în 2019, discutând cu cineva de la Departamentul de Stat din Washington, a făcut o vizită privată în România, am spus că vor intra în Parlament. Fiindcă la Valea Uzului s-a văzut cine sunt organizatorii, cum sunt organizați și cam în ce direcție merg lucrurile. Mulți nu m-au crezut.
• Despre programul economic al Ungariei în Transilvania: Nu continuă, deci nu au deschis programe noi, ceea ce era pornit, alea, mă rog, sunt în derulare. La proiectele mici cred că s-a și încheiat încă de anul trecut. Urmează discuțiile. Da, am vorbit ultima dată cu ministrul de externe când a fost la Budapesta, cu Szijjarto, dar urmează să fie întâlniri bilaterale și să fie purtate aceste discuții fiindcă punctul meu de vedere nu s-a schimbat. În acest moment, dacă se investește în România și se investește dintr-un stat vecin, nu se investește nici din Iran, nici din altă parte, din China, din nu-știu-ce, din Uniunea Europeană, înseamnă că aduci bani în țară, nu iei bani din țară.
• Aici iarăși vorbim de încredere sau de neîncredere. Ce rău a făcut Ungaria sau ce rău face România dacă investește în statele vecine? Acum, indiferent de ce stat vorbim, nu faci niciun rău dacă investești și produci prin acea investiție. Care-i problema?

Vezi integral în variantă VIDEO interviul cu liderul UDMR, Kelemen Hunor. Fragmentul despre autonomie, de la minutul 16.30.

Filmare și montaj: Inquam Photos/ Autor: Ovidiu Micsik/ Foto: George Călin

Redăm mai jos un fragment din interviul pentru G4Media.ro

Cristian Pantazi: Trecem la prioritățile de guvernare. Ați spus că România are mai multe priorități și în afara Justiției. Care este, pentru UDMR, în momentul acesta, în guvern, cea mai importantă prioritate, lucrul pe care vi-l doriți cel mai tare?
Kelemen Hunor: O reconstrucție după care locurile de muncă pot fi păstrate și putem crește locurile de muncă, economie funcțională, infrastructură mare, dar nu numai infrastructură rutieră. Și portul Constanța și infrastructura feroviară sunt importante, fiindcă avem o șansă uriașă.

Poate că nu am avut în ultimii ani, în ultima sută de ani, o șansă atât de mare să avem trei bugete, între ghilimele, la dispoziție. Bugetul național, Bugetul Uniunii Europene de Coeziune și PNRR-ul. Deci am putea face un lucru extraordinar în patru-cinci-șase ani de zile și ăsta este lucrul cel mai important, fiindcă dacă reușim să construim o infrastructură să atragem investitori, să existe o economie funcțională, atunci pe termen lung vom câștiga.

Ăsta este lucrul cel mai important și plecăm de aici. Sigur, sunt câteva zone unde ar trebui să ne gândim cum folosim potențialul României, dincolo de IT, digitalizare, industria alimentară, din punctul meu de vedere, este una importantă și industria farmaceutică. Fiindcă vulnerabilitățile s-au văzut în ultimul an.

Putem să reducem vulnerabilitățile României, vulnerabilitățile Uniunii Europene în mare sau nu? Eu zic că da. dar fiecare stat membru și, până la urmă, toată Uniunea Europeană trebuie să acționeze de a reduce aceste vulnerabilități și sunt și alte zone, dar eu, în acest moment, am arătat doar două domenii. După care, descentralizare. Este un lucru extrem de important, în două direcții. Prima dată – patrimoniu, fiindcă există un patrimoniu uriaș la ministerele de resort și acest patrimoniu este solicitat de autoritățile locale din toată țara.

Cristian Pantazi: Cum s-a întâmplat cu stadionul de la Sf. Gheorghe, pe care autoritățile, guvernul, nu a vrut să îl dea.
Kelemen Hunor: Tabere, stadioane, clădiri și multe-multe alte – hai să zicem așa, la instituții – alte clădiri sau terenuri care trebuie să ajungă la autoritățile locale. Există foarte multe solicitări pe de o parte, pe de altă parte – atribuții. Că dacă dai și atribuții, până la urmă va trebui să dai și bani, deci pe termen mediu asta este soluția și aici sigur, trebuie să…

Cristian Pantazi: Adică ar fi o reformă a administrației…
Kelemen Hunor: O reformă a administrației, o descentralizare. Pe Mediu sigur, putem spune în mare, dincolo de proiectele și programele politice de împădurire, de oprire a tăierilor ilegale trebuie o reformă la Romsilva, asta este clar, de oriunde ne uităm vedem că acolo lucrurile trebuie mișcate, și la Apele Române, dar detaliile poate să vi le dea ministrul Tanczos.

Vom pregăti, până la sfârșitul anului, Strategia de Sport și după aceea o nouă Lege a Sportului, pentru că, în acest moment, lucrurile sunt depășite. Au trecut, totuși, douăzeci și ceva de ani, treizeci de ani și binențeles, sunt și alte aspecte, nu vreau să intru eu în toate detaliile, dar prioritățile noastre aici pot fi definite și așa cum am scris și a acceptat toată lumea în Programul de Guvernare, Statutul Legii Minorităților Naționale, așa cum cere Constituția României, de foarte mulți ani.

Cristian Pantazi: O prioritate pe care UDMR o are din 2018 este legată de Ținutul Secuiesc, ați semnat atunci, alături de PMP, PPMT și PCT o declarație comună privind autonomia teritorială locală și culturală, ați cerut ca Ținutul Secuiesc să fie, citez, “regiune autonomă în limitele sale istorice”, iar statutul limbii maghiare în regiune să fie egal cu cel al limbii române. E valabilă și astăzi declarația de acum trei ani?
Kelemen Hunor: Deci această preocupare și acest deziderat este de treizeci de ani. Deschideți programul nostru din 1990, veți vedea că acolo apare. În 1993 apare și nu a dispărut de-atunci niciodată. Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază.

Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale. România este o țară extrem de complicată, cu regiuni istorice, cu microregiuni, cu identități diferite din Moldova și până în Dobrogea, de la Banat și până în Oltenia, inclusiv în secuime și nu numai, deci din acest punct de vedere trebuie să ținem cont și de aceste particularități.

Și acolo unde trăiesc minorități într-un număr semnificativ, dincolo de descentralizare, subsidiaritate, competențe lingvistice. Cum există în foarte multe state din Uniunea Europeană, unde există deja formule găsite în raportul între majoritate și minoritățile etnice.

Asta este soluția și noi am pregătit mai multe proiecte pe parcursul anilor, trebuie să ținem cont de ce poate, în acest moment, România, cât poate, în acest moment, România și câte decizii și ce fel de decizii putem duce mai aproape de oameni și binențeles competențele lingvistice trebuie să fie funcționale. Cam asta pot să răspund la această întrebare fiindcă așa brutal, simplu, poți să spui “Da”, “Nu”, sigur nu rezolvi nimic. Deci trebuie văzut, nuanțat mult…

Cristian Pantazi: Deci este nuanțat și rămâne pe termen lung…
Kelemen Hunor: Multe-multe nuanțe trebuie introduse. Mi-au zis foarte mulți români din Transilvania și nu numai “haideți să discutăm despre conținut, nu despre… să aruncăm doar termenul sau cuvântul de autonomie”, că dacă încercăm să vorbim despre conținut, atunci vom ajunge la aceste competențe care înseamnă subsidiaritate, până la urmă descentralizare.

Cristian Pantazi: Legat de descentralizare, subsidiaritate, autonomie locală. Există o discuție în coaliție în momentul ăsta legată de o reformă administrativ-teritorială?
Kelemen Hunor: Nu.

Cristian Pantazi: Nu o deschide nimeni, nu o deschide nici UDMR-ul, nu o deschid nici partenerii…
Kelemen Hunor: Nu. Deci deocamdată nu a fost o astfel de discuție în coaliție. Sigur, trebuie să vedem dacă deschidem acest subiect, dacă mergem pe Constituția actuală, unde există…

Cristian Pantazi: Nu se poate face, decât cu modificarea Constituției.
Kelemen Hunor: Comune, există orașe, municipii și județe, deci astea sunt formele de organizare și dacă vrem să mergem mai departe, ori ne așezăm pe această structură, ori schimbăm Constituția. Pentru a schimba Constituția e nevoie de o majoritate care nu există în acest moment în Parlament.

Eu nu sunt pentru discuții inutile în politică, în coaliție, dar sunt pentru discuții raționale, indiferent despre ce reformă vorbim, fiindcă până la urmă nu putem să nu folosim creierul, substanța cenușie și să ne gândim ce putem schimba în așa fel încât să fie mai bine pentru fiecare om, pentru că ăsta este scopul.

Cristian Pantazi: Obligativitatea oficializării limbilor minorităților naționale în administrația publică locală, în anumite situații, proiect inițiat de UDMR și respins anul trecut de Camera Deputaților mai este o prioritate acum?
Kelemen Hunor: Deci acest lucru era inițiat încă din anii ’90, după aceea vechea Lege a Administrației Publice a fost introdusă cu pragul de 20 la sută.

Noi nu am vrut altceva decât să coborâm pragul de 20 la sută cum există, de altfel, recomandări de la instituții europene. Sunt recomandări repetate spunând că acest prag de 20 la sută e mult prea ridicat. La un moment dat, noi am propus 10 la sută. Ok, nu se poate 10 la sută, se poate stabili undeva între, dar acest lucru, această problemă nu a fost discutată, deschisă, de când există această coaliție.

Cristian Pantazi: Deci nici acesta nu e un subiect pus pe agendă deocamdată.
Kelemen Hunor: Nu, deci n-am discutat. Haideți să fim sinceri, nu am discutat despre ce să… încă nu am discutat astfel de chestiuni, nici reforma, nici celelalte chestiuni pe care mi le-ați ridicat, fiindcă au trecut trei luni de zile de când suntem în guvernare, am avut de făcut un buget, am avut de discutat PNRR-ul, este pandemia pe capul nostru plus câteva reforme care trebuie făcute, inclusiv desființarea SIIJ-ului, fiindcă MCV-ul e unde e, ok? Vrem să scăpăm de MCV, suntem de acord să facem tot ce e necesar ca să scăpăm de acest mecanism, plus Schengen. Deci sunt niște lucruri care în această perioadă, fază a coaliției, a guvernării, trebuie discutate cu prioritate.

Dan Tăpălagă: Ați spus, legat de autonomie, în timpul interviului, “autonomia e un cuvânt care-i enervează pe români. Trebuie să vedem unde am greșit.” Veți încerca să promovați ideile conținute în proiectul autonomiei și pe care le-ați depus, dar sub alt nume, sub altă formă?
Kelemen Hunor: Vom vedea. Deci autonomia universitară nu deranjează. Autonomia locală sau, mă rog, regională, deranjează. Deci autonomia niciodată nu înseamnă secesiune, nu înseamnă atentat la unitatea statului român, integritatea teritorială, în niciun caz. Acest lucru trebuie subliniat. Colegii mei, eu, colegii care vor veni după noi în UDMR, niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva.

Cristian Pantazi: Așa e, dar există temerea majorității ca un astfel de pas să fie primul într-o direcție pe care noi am văzut-o în regiune, de aici și suspiciunile.
Kelemen Hunor: Este o temere… deci nu. Eu trebuie să vă spun. Ori discutăm extrem de sincer unii cu alții, românii cu maghiarii, nu noi trei și fiecare spune care sunt prejudecățile, care sunt temerile și poate dacă reușim să discutăm calm noi vom înțelege că românii nu vor să ne asimileze forțat și românii vor înțelege că noi nu vrem altceva decât niște instituții clare pentru a păstra identitatea etnică, lingvistică, culturală și nu vrem să furăm nici Ardealul, nu vrem să rupem teritorii din România. Punct. Deci acest lucru trebuie explicat de fiecare dată.

Dan Tăpălagă: Mai am o singură întrebare legată de tema delicată a autonomiei. Ați fandat foarte abil întrebările delicate făcând trimitere la istoria UDMR-ului din anii ’90 care vorbește de tema asta, însă în 2018 s-a întâmplat altceva. În 2018 a devenit un obiectiv politic major al UDMR-ului, motiv pentru care ați semnat, împreună cu partidele radicale din comunitatea maghiară acel pact politic, făcând din autonomie, din obținerea autonomiei un obiectiv important pentru UDMR. Acum întrebarea este dacă ce ați făcut acum trei ani rămâne valabil azi.
Kelemen Hunor: Nimeni nu a retras semnătura și trebuie să vedeți că UDMR-ul, de treizeci de ani, are 80, 87, 85% susținere în comunitatea maghiară și în ultimul sondaj vă spun că atât e susținerea noastră și celelalte partide au un segment foarte mic. Nici 15% dacă vreți.

Deci din acest punct de vedere, aceste discuții sunt extrem de interesante, dar nu sunt discuții care au schimbat sau schimbă ceva în ceea ce privește politica noastră de treizeci de ani. De fiecare dată am fost sinceri, transparenți și de fiecare dată am spus că dacă facem ceva, și am făcut lucruri importante, facem împreună cu majoritatea.

Nu poți să faci ceva împotriva majorității. Ar fi culmea să creadă cineva, mai ales în politică, cu o oarecare experiență, să creadă că se poate face altceva. Deci eu și când am supărat pe unii sau pe alții prin sinceritatea mea, tot pentru dialog și pentru a clarifica anumite chestiuni am făcut și prin dialog am încercat, nu ca să supăr sau să lezez sentimentele sau sensibilitățile.

Dan Tăpălagă: În concluzie, ca să închidem subiectul, reveniți cu proiectul autonomist acum că sunteți la guvernare, sau el rămâne la dospit?
Kelemen Hunor: În perioada imediat următoare există alte priorități, mai încolo vom vedea ce vom face cu aceste proiecte, cum vom argumenta și ce parteneri vom găsi pentru a pune în aplicare principiul subsidiarității. Acest lucru este important pentru mine: cine decide despre problemele care sunt foarte aproape de comunitate. Decide comunitatea sau decide centrul? Centrul care de foarte multe ori, acum știți și dumneavoastră, știu și eu, habar nu are ce e în teritoriu. Din varii motive, nu discutăm dacă e bine sau nu, dar nu știe. Și atunci trebuie lăsată comunitatea să decidă în marea majoritate a treburilor care o interesează.

Despre AUR

Dan Tăpălagă: Trecem la un subiect politic, discursul AUR, un partid nou apărut, cu discurs naționalist. Credeam într-o vreme că am scăpat de astfel de partide, iată că ele s-au reinventat. Din evaluările făcute de UDMR, și-au păstrat unii lideri AUR retorica anti-maghiară după intrarea în parlament, sau ați observat o moderare a acestui tip de discurs?
Kelemen Hunor: Deci dumneavoastră… uite, e o diferență între noi doi. Dumneavoastră ați crezut că a dispărut din peisajul politic…

Dan Tăpălagă: Din mainstream, mai exact.
Kelemen Hunor: Și eu niciodată nu am crezut acest lucru.

Dan Tăpălagă: După moartea UDMR, după dispariția PRM, îmi cer scuze…
Kelemen Hunor: M-am și speriat.

Dan Tăpălagă: După dispariția PRM, senzația a fost că acest spațiu s-a golit, a fost umplut temporar de partide efemere, gen Dan Diaconescu Partidul Poporului, însă de câțiva ani, discursul naționalist s-a refugiat în PSD.
Kelemen Hunor: Dacă ați urmărit foștii parlamentari, politicieni din fostul partid PRM, veți vedea că s-au dus în toate partidele. Veți găsi în toate partidele românești purtători de astfel de discursuri. Sigur, unii au fost mai vocali, alții mai puțin vocali în anii care au trecut. AUR-ul nu și-a schimbat discursul deloc.

Deci analiza noastră este că nu și-a schimbat. Mai mult, folosește tribuna parlamentului și insistă pe niște subiecte care la un moment dat trebuie discutate și clarificate. Pentru că aici nu e vorba de faptul că e un partid antisistem. Că au mai fost partide antisistem, după aceea au ajuns la guvernare și încet-încet, uite, devin parte a sistemului. Și în acest moment, în coaliție, fiindcă USR-ul cum a intrat?

Ca un partid antisistem și uite cu timpul lucrurile se schimbă. Problema este că ei insistă pe niște politici și pe niște mesaje legate de antisemitism, xenofobie, antimaghiară și tot ce vreți din această zonă extremă, nemaivorbind de provocarea cea mai importantă, în acest moment, pandemia. Deci, ok.

Poți să vorbești prostii până când nu pui în pericol pe alții. În momentul în care îi pui în pericol pe alții trebuie să te oprești fiindcă, până și definiția libertății e până când nu-i lezezi libertatea celuilalt ești liber să faci ce dorești. Deci, din acest punct de vedere, da, categoric, am spus de la bun început, chiar eu la un moment dat am spus că partidele, nu numai din coaliție, dar și Partidul Social Democrat ar trebui să se gândească dacă vor, eu cred că ar fi nevoie, să tragem o linie, o linie roșie peste care nu se poate trece.

Uite ce s-a întâmplat acum cu Maia Morgernstern și cu Teatrul Evreiesc. Indiferent dacă omul a folosit doar AUR-ul, este simpatizat, un activist cel care a fost identificat și este, am înțeles, reținut pentru 24 de ore sau nu, dar important este că e o rampă unde se adună oameni cu viziuni extremiste. Și nu trebuie să minimalizăm acest pericol, mai ales într-o astfel de perioadă. Eu în 2019, discutând cu cineva de la Departamentul de Stat din Washington, a făcut o vizită privată în România, am spus că vor intra în Parlament. Fiindcă la Valea Uzului s-a văzut cine sunt organizatorii, cum sunt organizați și cam în ce direcție merg lucrurile. Mulți nu m-au crezut.

Dan Tăpălagă: Foarte activi au fost Dan Tănasă, George Simion, actualul copreședinte AUR, nu?
Kelemen Hunor: Da-da-da. Chelaru, dacă și fizic el nu a fost prezent acolo, dar totuși a contat și…

Cristian Pantazi: S-a simțit acel potențial de a lua peste 5 la sută?
Kelemen Hunor: Doar cine a stat în bula lui închisă pe facebook, ăla nu a simțit. Dacă ai ieșit un pic sau ai intrat pe paginile lor să vezi cam care-i atmosfera, era imposibil să nu vezi potențialul de creștere.

Dan Tăpălagă: Dar spuneți-ne, vă rog, la AUR, în afară de, să zicem, antimaghiarii cunoscuți, celebri, Dan Tănasă, domnul Simion, care a participat și el la acțiunile de la Valea Uzului, aveți, cunoașteți și alți lideri care dezvoltă discurs antimaghiar?
Kelemen Hunor: N-are importanță. Dacă sunt doi-trei-patru care dau tonul, e ok. Eu nu vreau să vă arăt facebookul meu și mesajele, care tot din zona aceea vin. N-are importanță, asta e viața, ok, mergem înainte. Nu asta este important, dacă toți sunt la fel, că niciun partid…

Dan Tăpălagă: Ne interesa ca informație, dacă mai sunt și alții în afară de cei consacrați.
Kelemen Hunor: Deci eu cred că într-o astfel de perioadă, astfel de discursuri trebuie tratate cu seriozitate.

Dan Tăpălagă: Dar când ați spus “e bine să discutăm, partidele din coaliție și eventual PSD din opoziție să tragem o linie roșie”… la ce vă gândiți, mai exact? Ce se poate face? Ce puteți stabili, legifera, că nu-mi dau seama? Legi avem și nu se aplică.
Kelemen Hunor: Sunt anumite subiecte, sunt anumite teme, unde indiferent cine propune, cine inițiază, nimeni nu se alătură de dragul de a fi în opoziția altuia.

Cristian Pantazi: Ca un fel de boicot.
Kelemen Hunor: De exemplu, dacă vine – pe anumite subiecte, că nu poți să faci boicot pe orice. Dar dacă vine cu un subiect, cu o propunere care nu poate fi acceptată în acest moment, atunci nu votezi doar ca să te afli în treabă și ca să mai câștigi like-uri pe facebook.

Cristian Pantazi: Pe de altă parte, tot la capitolul AUR,  văd în parlament, văd lideri AUR făcând apologia legionarismului, văd lideri AUR cu discurs legionaroid glorificând criminali de război…
Kelemen Hunor: Păi asta am spus mai înainte.

Cristian Pantazi: Dar nu-i oprește nimeni. Măcar atât. În parlament, poate, cineva ar putea să oprească tipul ăsta de discurs.
Kelemen Hunor: Da, cel care conduce ședința de guvern, celelalte partide și așa mai departe, sigur. E o discuție extrem de importantă și fără ceilalți participanți din parlament e greu de a stabili cum ar trebui să ne comportăm. Eu am spus, încă din ianuarie, în luările mele de poziție, în mod public, că ar trebui să tragem un cordon sanitar, între ghilimele, uite de-atunci au fost depășite deja câteva trepte.

Proiectul economic al Ungariei în Transilvania

Cristian Pantazi: Linii roșii. Trecem la un alt subiect, programul economic al Ungariei în Transilvania, acesta continuă, deși anul trecut ministrul ungar de externe anunțase într-o conferință de presă comună cu omologul său român că va aștepta acordul autorităților române. Ați vorbit cu cei de la Budapesta de când sunteți în guvern de ce continuă acest program în afara acordului formal al Bucureștiului?
Kelemen Hunor: Nu continuă, deci nu au deschis programe noi, ceea ce era pornit, alea, mă rog, sunt în derulare. La proiectele mici cred că s-a și încheiat încă de anul trecut.

Cristian Pantazi: Continuă plățile, din ce am citit în presa locală.
Kelemen Hunor: Alea erau deja luate, deciziile luate, deci n-au deschis proiecte noi cu toate că erau pregătite, fiindcă există în acest moment o așteptare în ambele părți, și la Budapesta și la București. Urmează discuțiile. Da, am vorbit ultima dată cu ministrul de externe când a fost la Budapesta, cu Szijjarto, dar urmează să fie întâlniri bilaterale și să fie purtate aceste discuții fiindcă punctul meu de vedere nu s-a schimbat.

În acest moment, dacă se investește în România și se investește dintr-un stat vecin, nu se investește nici din Iran, nici din altă parte, din China, din nu-știu-ce, din Uniunea Europeană, înseamnă că aduci bani în țară, nu iei bani din țară. Acest lucru înseamnă că aici se plătesc impozite, aici aduci un plus în economia națională, aici se creează locuri de muncă și se pot adăuga beneficiile și…

Cristian Pantazi: Semnele de întrebare ridicate de partea română prin fostul ambasador și prin actualul ministru de Externe au fost că această finanțare care vine dinspre Ungaria, unu la mână, nu este formalizată printr-un acord bilateral și doi la mână, merge, cu precădere, către recipienții de naționalitate maghiară.
Kelemen Hunor: Deci eu înțeleg în felul următoR: ar fi bine să fie Ungaria așa de bogată încât să finanțeze toată România – eu aș fi de acord cu acest lucru – sau să investească peste tot în România. Dacă ne gândim la investiții mari, nu se duc doar în secuime.

Așa cum există un proiect nemțesc tot pentru investiții, încă de la începutul anilor ’90, parcă prin două fundații germane merge, merge tot așa, teritorial, nu merge în toată țara, fiindcă niciun stat nu are acea posibilitate financiară de a investi, astfel de investiții să facă în toată țara. Deci aici au fost și români, au fost și șvabi, au fost și maghiari în majoritate care au obținut finanțare, dar nu era stabilit domnule, că doar maghiarii pot primi.

Ok, ar fi bine să fie peste tot, să fie posibil în toată țara, în acest moment nu este posibil. Aici iarăși vorbim de încredere sau de neîncredere. Ce rău a făcut Ungaria sau ce rău face România dacă investește în statele vecine? Acum, indiferent de ce stat vorbim, nu faci niciun rău dacă investești și produci prin acea investiție. Care-i problema? Nici teritoriul nici…

Cristian Pantazi: Problema a fost de principiu, din declarațiile oficiale de la Ministerul român de Externe.
Kelemen Hunor: Sunt convins că se va ajunge la o înțelegere, chiar formală, dacă asta este dorința părții române, dar aici eu iarăși, cred că acum un an, acum un an și ceva, a fost mai mult un discurs exagerat politic pe acest subiect.

• Notă: Rămâi pe G4Media.ro pentru ultima parte a interviului cu Kelemen Hunor, despre relația cu Budapesta, Fidesz și Viktor Orban

Citește și

VIDEO INTERVIU Kelemen Hunor: În aprilie se votează și în Senat desființarea Secției Speciale/ Mergem pe varianta agreată și propusă de Stelian Ion / SRI-ul nu are ce căuta în urmărirea penală în afară de cazurile de siguranță națională