VIDEO Interviu Siegfried Mureșan, vicepreședinte Partidul Popular European: „Cât timp ești europarlamentar ar trebui să nu ai altă sursă de venit”/ „Cred că ar fi posibil ca Republica Moldova să adere la UE în câțiva ani dacă menține ritmul reformelor”

Transparența activității europarlamentarilor, reguli pentru veniturile și cheltuielile acestora, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE, cu progrese și dificultăți sunt temele despre care a vorbit Siegfried Mureșan, eurudeputat PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu acordat jurnalistului G4Media Dan Alexe.

Siegfried Mureșan a subliniat în primul rând că demersul de a prezenta și explica activitatea instituțiilor europene este unul benefic, dat fiind că „adesea auzim inclusiv în România cum că nu am absorbi fondurile europene, că plătim mai mult la UE decât beneficiem  pe când realitatea este că de la aderarea la UE și până astăzi am plătit 27 miliarde euro în bugetul UE dar am absorbit 82 miliarde, de 3 ori mai mult”.

Tema: Transparența activității europarlamentarilor

Întrebare: „Comisia Europeană propune de mai multe luni un organism de etică, de supraveghere internă a eticii europarlamentarilor și membrilor instituțiilor europene, de ce e nevoie de încă o instituție internă care să se ocupe de ceva ce ține de zona penală? Fiindcă e vorba de corupția europarlamentarilor, totul a pornit de la Qatargate, europarlamentari corupți, așadar este nevoie de încă o instituție?”

În răspunsul formulat, Mureșan a arătat că „instituțiile UE, în ceea ce privește transparența sunt mai bune decât le este renumele. Multe dintre voturile europarlamentarilor sunt documentate ca voturi nominale, electronice, toate ședintețele și cele plenare cât și cele de specialitate pot fi urmărite online, înregistrările rămân”.

Cu toate acestea, în contextul unor suspiciuni privind eventuale beneficii nedeclarate, el a spus că „și mai multă transparență e necesară, de aceea cred că e justificat ca toți membrii Parlamentului European să își publice declarațiile de avere și de interese, așa cum în România suntem obligați să o facem. Europarlamentarii multor state nu sunt obligați și cred că ar trebui să o facă , să știm de unde au surse de venit, dacă reprezintă anumite interese și pe care. Cred că atâta timp cât ești membru al PE trebuie să te concentrezi pe activitatea aceasta, să nu ai altă sursă de venit.”

Reglementarea activității de lobbying? 

„Poate să fie firesc să te întâlnești cu companii cu care discuți care este impactul legislației in activitatea lor, dar nu este firesc să ai contract de consultanță cu o companie al cărei interes apoi îl reprezinți. E nevoie de transparență și de reguli clare”, a precizat Mureșan.

Tema: Obligațiile unui europarlamentar și consecințele nerespectării lor 

Întrebare: „Faptul că unii europarlamentari au ajuns în această instituție și nu fac nimic, așa cum au fost unele cazuri, nu ține tot de corupție, de bani risipiți? Ce activitate li se impune acestora? Este obligatoriu ca un europarlamentar să fie membru în comisii și comitete?”

Siegfried Mureșan a explicat, că există regula „să fii membru în cel puțin o comisie de specialitate ceea ce îți dă drepturi dar și obligații, prezența la vot este obligatorie, fie personal fie să găsești un membru supleant care să meargă la vot”. Legat de încălcarea regulilor, el a explicat că există și sancțiuni: „parlamentarii care lipsesc la mai mult de jumătate din voturile din plen într-o zi nu își primesc diurna, dacă lipsești pe durata unui an la mai mult de jumătate din voturi îți poți pierde chiar jumătate din salariu.”

„Există astfel de memnbri și acum, persoane care nu fac nimic, există în toate statele, există în toate grupurile politice dar mai mult la partidele antieuropene, eurosceptice unde există europarlamentari care în timp ce încasează un salariu de la Parlamentul European, critică Parlamentul European și UE”, mai spune eurodeuptatul. Totuși, subliniază el, aceștia sunt puțini, sunt excepții și e important ca alegătorii să afle și să îi sancționeze prin vot.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană 

Întrebare: Cât timp va lua acest proces de aderare la UE? Putem estima o durată? 

Siegfried Mureșan a explicat pe scurt pașii parcurși până în prezent:

„Republica Moldova a depus cerere în martie 2022. În mai puțin de 4 luni, Uniunea Europeană a trimis un chestionar care a fost completat și evaluat iar în iunie, toate instituțiile și prin decizie unanimă a statelor membre UE a decis că Moldova devine stat candidat la aderare.

• În paralel, Republica Moldova a primirt o listă de 9 recomandări, reforme de implementat pe care autoritățile de la Chișinău le implementează. Sunt reforme ce privesc combaterea corupției, a spălării de bani , întărirea justiției. Progresul înregistrat acum este mai mare decât oricând în trecut.
• Până la finalul acestui an, pe baza implementării acestor reforme va trebui să luăm o decizie, dacă trecem la etapa următoare sau încă nu trecem. Sătpămâna trecută oproitr-o rezoluție a PE am recomandat ca deja să înceapă negocierile pentru aderare.
• Primul meu obiectiv a fost ca membrii PE să înțeleagă importanța acestui stat pentru UE; a contat foarte mult că în primele zile ale războiului din Ucraina oamenii și-au deschis casele pentru refugiați, a sporit foarte mult credibilitatea.
• Al doilea obiectiv al meu a fost ca Rep. Moldova să primească sprijin consistent, iar în ultimii doi ani, toate propunerile de ajutor au fost votate rapid, cu majoritate largă. Al treilea, să obțin și să păstrez un sprijin larg transpartinic pentru republica Moldova aici, iar rezoluția a fost votată de 448 parlamentari, un sprijij cvasi-unanim la nivelul grupurilor politice pro-europene. Sunt circa 15% în PE care încă au rețineri.
• UE s-a mișcat extrem de rapid, în numai 4 luni, totul depinde de ritmul de implementare a reformelor la Chișinău, dacă se menține, cred că e posibilă o aderare în câțiva ani dar trebuie să spunem, că depinde și de situația din Ucraina.

Cum poate Moldova să fie primită în UE când are o parte din teritoriu ocupat?

Mureșan a explicat: „Faptul că împotriva voinței autorităților de la Chișinău Federația Rusă staționează trupe în regiunea transnistreană constituie o problemă, e un conflict înghețat, nu există încă o soluție la această problemă dar nu trebuie să constituie un impediment pentru a progresa pe alte capitole unde se poate progresa. Dacă reformele continuă în ritmul pe care îl vedem, în câțiva ani poate adera la UE.”