VIDEO INTERVIU Tinerii din UE sunt preocupați de educație, locuri de muncă, dar au și cauze politice, precum schimbările climatice – Stephen Clark, coordonatorul campaniei pentru alegerile europarlamentare

Tinerii din Uniunea Europeană (UE) sunt preocupați de subiecte precum educația și locurile de muncă, dar au și cauze politice, cum ar fi schimbările climatice, a declarat pentru G4Media.ro Stephen Clark, director al Birourilor de legătură cu Parlamentul European (PE) din toate statele membre.

Clark coordonează în acest an campania instituțională a PE pentru pregătirea alegerilor din iunie. El a fost prezent la începutul lunii februarie la evenimentul „Cafeneaua EUropa”, alături de tineri voluntari, organizat de Parlamentul European în cadrul proiectului Together.eu.

Schimbările climatice reprezintă o „mare preocupare pentru tineri, poate într-un mod în care nu este pentru alte generații. Cred că mulți tineri caută o modalitate de a-și proiecta cauzele politice și de a găsi o modalitate de a se implica”, a afirmat oficialul european.

Totuși, el a mai atras atenția că, „stereotipul unei persoane mai tinere este acela că tinde să fie mai progresistă și că are tendința de a avea probleme sociale și de mediu. Asta nu înseamnă că asta este tot ceea ce îi interesează și nici noi nu ar trebui să ne permitem să alunecăm în acest stereotip”.

Întrebat ce reprezintă proiectul Together.eu, Stephen Clark a explicat că „este o platformă online pe care oamenii se pot înscrie pentru a deveni susținători. Practic, spun „da, susțin cauza democrației europene și a votului”.

Ei pot, de asemenea, să facă un pas mai departe și să devină voluntari – ceea ce înseamnă că oamenii care doresc să lucreze în mod activ cu noi în sprijinul acestei idei și înainte de aceste alegeri – pentru a convinge oamenii să participe”.

El a precizat că, în prezent, există în total aproximativ 180.000 de persoane implicate în  această comunitate, dintre care 45.000 au decis să fie voluntari.

„Așadar, am fost astăzi aici cu un grup de voluntari din România. România este chiar una dintre țările din care avem cei mai mulți voluntari. Și vom lucra cu ei și lucrăm deja cu ei pentru a transmite mesajul nostru. Aceasta este rețeaua Together.eu”, a subliniat Clark.

Oficialul a mai declarat că, în opinia organizatorilor acestui proiect, există „o sete mare” în rândul tinerilor de a se implica în inițiative politice la nivel european și de a influența politicile care îi afectează în mod direct.

„Ei (însă) nu și-au manifestat cu disperare dorința (de a se implica în politică și) de a face un fel de schimbare. Iar aceasta este o cale pe care credem că le-o putem oferi pentru a face acest lucru”, a adăugat Stephen Clark.

El a recunoscut că reprezentanții PE „trebuie să facă un efort pentru a ieși mai mult dincolo de centrele metropolitane”, pentru a ajunge la cât mai mulți tineri din medii diverse.

„O mare parte din campania noastră constă în a încerca de a ieși în regiuni și dincolo de zona noastră de confort. Și trebuie să facem asta lucrând cu parteneri, iar acești parteneri ar putea fi voluntarii Together.eu, care provin din aceste locuri. Avem astăzi aici oameni care se află exact în această situație. Avem, de asemenea, rețele organizaționale.

Avem o rețea de Puncte de contact europene. Avem școli care se alătură, avem, bineînțeles, europarlamentari care vin din diferite locuri. Așadar, între toate aceste posibilități diferite – și mai sunt și altele – încercăm să răspândim mesajul un pic mai mult și să ajungem în zone pe care alte tehnici nu le pot atinge”, a mai explicat Clark.

Redăm mai jos interviul integral:

Rep: Cum îi mobilizați pe tineri să voteze la alegerile europene din acest an?

Stephen Clark: „Avem multe modalități de a face acest lucru, dar cred că programul nostru principal este Together.eu. Este o platformă online pe care oamenii se pot înscrie pentru a deveni susținători. Practic, spun „da, susțin cauza democrației europene și a votului”. Ei pot, de asemenea, să facă un pas mai departe și să devină voluntari – ceea ce înseamnă că oamenii care doresc să lucreze în mod activ cu noi în sprijinul acestei idei și înainte de aceste alegeri – pentru a convinge oamenii să participe. Așadar, Together.eu este marea noastră inițiativă în această privință. Există și alte lucruri cu care lucrăm: școli, societatea civilă, multe organizații, dar cred că suntem aici pentru a vorbi despre Together.eu”.

Rep: În 2019, platforma Together.eu a mobilizat peste 300.000 de cetățeni pentru a promova în mod activ votul la alegerile europene. Câți tineri ați mobilizat până în prezent prin intermediul acestei platforme?

SC: „Ar trebui să vă dau un mic context aici, deoarece la alegerile precedente comunitatea s-a numit „De data asta votez”. Am desfășurat campania și am primit, să spunem, aproximativ 350.000 de persoane în comunitate, iar aproximativ 30-35.000 dintre acestea au spus că doresc să fie voluntari. Apoi, din diverse motive, a trebuit să închidem comunitatea și să o luăm de la capăt, ceea ce a fost păcat. Au existat și motive legate de evoluția standardelor de protecție a datelor. Așa că am creat Together.eu și am pornit de la zero. Așadar, începând de astăzi, avem în total aproximativ 180.000 de persoane în comunitate.

Dar aș spune că un fapt foarte interesant este că, dintre aceste persoane, aproximativ 45.000 au spus că vor să fie voluntari. Deci, cu alte cuvinte, avem o proporție mult mai mare de persoane din sistem care sunt acei oameni cu adevărat dedicați care doresc să facă un pas mai departe și să ne ajute sau să lucreze cu noi pentru a transmite mesajul. Așadar, deși în termeni absoluți numărul este mai mic, în ceea ce privește voluntarii, este un număr mai mare decât cel pe care îl aveam chiar și la data alegerilor precedente. Mai avem încă câteva luni până la alegeri, așa că încă mai sperăm să creștem aceste două niveluri ale comunității. Poate că oamenii nu se înscriu în același mod în care o făceau acum cinci ani, dar mă bucur foarte mult că acum primim oameni foarte implicați și dedicați în acest program.

Așadar, am fost astăzi aici cu un grup de voluntari din România. România este chiar una dintre țările din care avem cei mai mulți voluntari. Și vom lucra cu ei și lucrăm deja cu ei pentru a transmite mesajul nostru. Aceasta este rețeaua Together.eu. Pentru că avem sentimentul că poate nu toată lumea vrea să se implice la acest nivel de angajament pe care l-am cam cerut. De asemenea, am lansat o altă platformă – „Amintiți-mi să votez” („remind me to vote”). Aceasta este pentru cei care vor să marcheze cumva că „Da, vreau să votez. Modul în care voi spune asta este că îmi puteți reaminti să votez”. Și asta abia a început și se pare că ia amploare destul de repede. Așa că vom vedea ce se va întâmpla.

Oricum, acestea sunt cifrele pe care le avem de data aceasta. Așa că să vedem unde vom ajunge. Cred că, dacă urmărim tendințele ultimelor alegeri, vom vedea curba de creștere a numărului de voturi, care crește foarte mult pe măsură ce ne apropiem de alegeri și oamenii – este perfect normal – încep să se gândească la asta. Încep să se intereseze și să se implice”.

 

Rep: Din ce ați putut observa până în prezent, ce îi motivează cel mai mult pe tineri să iasă la vot? Care sunt nevoile și interese lor? Ce își doresc din partea UE?

SC: „Dacă am ști răspunsul exact la această întrebare, ar fi minunat, pentru că am putea merge la ei cu un fel de listă de cumpărături, dar nu funcționează așa. Cred că fiecare are cauza sa. Tinerii, știți, poate că vor o educație, vor un loc de muncă, lucruri pe care toată lumea le vrea, dar au și cauze politice.

Adică, schimbările climatice sunt, probabil, un exemplu de cauză care este în toată Europa. Este o mare preocupare pentru tineri, poate într-un mod în care nu este pentru alte generații. Așadar, cred că mulți tineri caută o modalitate de a-și proiecta cauzele politice și de a găsi o modalitate de a se implica. Iar mesajul nostru pentru ei este că singura modalitate de a face acest lucru este de a susține de fapt procesul politic în sine: «Indiferent dacă sunteți sau nu implicați în problemele LGBTQI, dacă sunteți implicați în egalitatea de gen, dacă este vorba de schimbările climatice, dacă este vorba de oportunități educaționale, orice ar fi, veniți cu noi și putem lucra împreună pentru a crea cadrul în care toate aceste idei pot fi spuse în sistemul politic un pic mai mult».

Credem că există o sete mare în rândul tinerilor de implicare, de a avea un cuvânt de spus, de a putea influența lucrurile. Ei nu și-au manifestat cu disperare dorința (de a se implica în politică și) de a face un fel de schimbare. Iar aceasta este o cale pe care credem că le-o putem oferi pentru a face acest lucru. Adică, în mod ideal, ar fi minunat dacă mai mulți tineri ar decide să candideze sau poate, știți, să se implice în partidele politice, în funcție de opiniile lor, și poate să întinerim puțin mai mult politica tradițională. Dar nu este treaba noastră să facem asta. Treaba noastră este să îi implicăm în acest tip de efort pro participare pe care îl facem”.

 

Rep: Ați identificat anumite pattern-uri în dorințele diverselor categorii de tineri? (bărbați, femei / urban, rural)

SC: „Vedem că există diferențe naționale. Cred că probabil nu vă va surprinde dacă vă spun că, dacă mergeți în nordul Europei, în Scandinavia, subiectul schimbărilor climatice este, în general, subiectul numărul 1 de care oamenii, în special tinerii, sunt interesați, dar poate că este chiar pe primul loc în rândul populației generale. Poate că nu este cazul în țările care au de rezolvat probleme economice mai imediate, care au un nivel ridicat de șomaj sau orice altceva. Prioritățile oamenilor în diferite părți ale Europei pot fi ușor diferite. Exemplul clasic în acest moment este că țările din partea de est a Europei sunt, în mod evident, preocupate de securitate și apărare și de toate aceste tipuri de lucruri într-un mod foarte visceral. Acest lucru nu se aplică oamenilor care trăiesc în Portugalia sau Spania, deoarece totul pare mult mai departe.

Așadar, da, există nuanțe și diferențe între diferitele țări ale UE. Cred că există, de asemenea, diferențe între, așa cum ați sugerat, zonele urbane și cele rurale. Nu am nicio informație despre cum funcționează acest lucru în mod specific pentru persoanele mai tinere, dar știu că noi, ca și campanie instituțională, trebuie să facem un efort pentru a ieși mai mult dincolo de centrele metropolitane.

Ceea ce este un lucru ușor de înțeles pentru noi este că acolo (în zonele metropolitane) se găsesc oameni care sunt expuși la multe argumente și dezbateri politice și poate că există orașe universitare și așa mai departe, iar oamenii au trecut prin învățământul superior. Poate că acest lucru nu se aplică în unele zone rurale. Așadar, dorim să găsim modalități de a ajunge la ei și poate că, doar în ceea ce privește conștientizarea problemelor politice și a problemelor europene, poate fi mai dificil pentru oamenii din regiunile mai îndepărtate.

O mare parte din campania noastră constă în a încerca de a ieși în regiuni și dincolo de zona noastră de confort. Și trebuie să facem asta lucrând cu parteneri, iar acești parteneri ar putea fi voluntarii Together.eu, care provin din aceste locuri. Avem astăzi aici oameni care se află exact în această situație. Avem, de asemenea, rețele organizaționale. Avem o rețea de Puncte de contact europene. Avem școli care se alătură, avem, bineînțeles, europarlamentari care vin din diferite locuri. Așadar, între toate aceste posibilități diferite, și mai sunt și altele, încercăm să răspândim mesajul un pic mai mult și să ajungem în zone pe care alte tehnici nu le pot atinge”.

 

Rep: Cum reacționează tinerii la politicile sociale și de mediul ale UE? Sunt mai mulți dintre ei pro sau contra?

SC: „Cred că tinerii au tendința de a se orienta spre preocupările și politicile de mediu și, după cum știm, există mișcarea Extinction Rebellion, au fost marșurile din școli de acum câțiva ani, toate aceste lucruri au arătat o mobilizare clară a tinerilor pe aceste teme. Oamenii îmi spun că, în unele locuri, totuși, tinerii pot fi destul de sensibili la aceste informații și există unele idei îngrijorătoare că partidele extremiste ar putea face incursiuni în rândul populației tinere. Nu știu prea multe despre asta, nu vă pot da detalii. Văd cifre care sugerează că există încă un curent majoritar puternic, care susține cu tărie democrația și ideea de a fi în Uniunea Europeană și așa mai departe. Nu cred că ar trebui să ne îngrijorăm atunci când auzim că lucrurile s-ar putea schimba.

Stereotipul unei persoane mai tinere este acela că tinde să fie mai progresistă și că are tendința de a avea probleme sociale și de mediu. Asta nu înseamnă că asta este tot ceea ce îi interesează și nici noi nu ar trebui să ne permitem să alunecăm în acest stereotip”.

 

Rep: Parlamentul European nu are aceeași putere legislativă comparabilă cu cea a parlamentelor naționale. Dacă vreți să îi explicați unui tânăr care e diferența dintre un parlament național și Parlamentul European, cum ați face-o în cel mai simplu mod?

SC: „Parlamentul European elaborează legi care se aplică în întreaga Uniune Europeană. Acesta face acest lucru ca orice alt parlament, votând asupra propunerilor. Totuși, aceste propuneri vin de la executiv, de la Comisie, iar parlamentul trebuie să împartă această putere cu Consiliul (UE), care este reprezentantul țărilor din Europa, atunci când miniștrii din țările europene se reunesc pentru a forma un consiliu.

Procesul legislativ este mai complicat și există o altă complexitate. De obicei, o lege care este adoptată la nivel european trebuie apoi integrată în legislația națională și există un al doilea proces care are loc la nivel național pentru a face acest lucru. Lucrurile durează adesea mai mult timp. Este un proces complicat, dar dacă îl analizăm, observăm că o mare parte din ceea ce se întâmplă la nivel național își are originea în ceva ce se face la nivel european. S-ar putea să nu auziți asta de la guvernul național. S-ar putea să spună: „am avut o idee grozavă despre pungile de plastic sau despre plasticul de unică folosință sau ceva de genul acesta. Luăm această măsură radicală”. Se pare că acțiunea respectivă a fost decisă de fapt în legislația europeană cu doi sau trei ani în urmă, iar ei pur și simplu o aplică.

Trăim cu acest lucru în sistemul european, dar cred că doar să realizăm acest lucru ar fi un pas important pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă de ce, având în vedere că atât de multe lucruri își au originea la nivel european, trebuie să vă exercitați influența și la nivel european prin vot”.