VIDEO: Iohannis a promulgat legea pentru înființarea Muzeului Holocaustului: Instituția va deschide un nou capitol al asumării și recunoașterii trecutului istoric

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, într-o ceremonie publică Legea pentru înființarea Muzeului Holocaustului. Președintele a precizat că muzeul trebuie să fie o instituție a viitorului, un aliat al educației împotriva ignoranței, o fortăreață a solidarității și patriotismului civic în fața intoleranței, antisemitismului și discriminării, care va deschide, totodată, un nou capitol al asumării și recunoașterii trecutului istoric ca element fondator pentru înțelegere, progres și pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi.

„Am promulgat această lege cu gândul la istorie, la prezent, dar mai ales la viitor. Acum 30 de ani, românii și-au câștigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile și aspirațiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu brațele goale împotriva unui regim criminal a fost și dorința de a nu mai trăi în minciună, adică și de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât și ce a fost greșit și dezonorant în trecutul nostru. O asemenea moștenire, minunată și tragică deopotrivă, a fost ascunsă nouă și părinților noștri vreme de decenii întregi. Este vorba despre istoria evreilor români și contribuția lor inestimabilă la dezvoltarea țării noastre, dar și tragedia lor din al Doilea Război Mondial”, a afirmat președintele.

Klaus Iohannis a adăugat că, fie că au pus umărul la crearea primelor instituții moderne, ori și-au dat viața pe câmpurile de luptă de la Mărășești sau Oituz, fie că au onorat cultura română prin realizările lor, ori au impulsionat dezvoltarea economică sau au contribuit hotărâtor pe tărâmul științei, moștenirea evreiască a îmbogățit identitatea noastră.

Patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura națională, iar viitorul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare, a subliniat el, menționând că oameni de știință, medici, avocați, actori, pictori, scriitori, filosofi, gazetari de origine evreiască se înscriu în Panteonul marilor personalități ale României. „Dadaismul îi datorează apariția poetului român de origine evreiască Tristan Tzara, iar dezvoltarea esteticii literare și a stilisticii românești se leagă de numele lui Tudor Vianu. Câți dintre noi știu oare că primul fotoreporter din presa românească, Iosif Berman, era fiul unui evreu naturalizat? Acestea sunt doar câteva exemple din istoria bogată a evreilor români”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a afirmat că generațiile tinere nu vor înceta niciodată să se întrebe cum a fost posibil Holocaustul.

„De asemenea, mulți dintre noi am încercat să înțelegem ceea ce nu poate fi înțeles. Și astfel, în mod natural, acest muzeu va fi poate nu un răspuns, ci, cum a spus cineva, un semn de întrebare. Ce a fost și cum a fost posibilă uciderea de bătrâni, femei și copii, închiși în trenurile morții de la Iași, asasinați în Basarabia și Bucovina ori aruncați în pustietatea de peste Nistru? Elie Wiesel spunea: «Pentru cei morți și pentru cei vii, trebuie să depunem mărturie». Aceasta este, cred, și misiunea fundamentală a viitorului muzeu, aceea de a ne asigura că va fi protejată și respectată memoria tuturor celor care, cu demnitatea călcată în picioare, căzuți pradă frigului, foametei și bolilor, au fost torturați și, în final, uciși”, a subliniat Iohannis.

El a precizat că încă de la debutul mandatului său a sprijinit acest proiect al muzeului, pentru că el crede că acest proiect este unul care unește, nu unul care dezbină.

„Vom învăța împreună multe lecții din istoria noastră, lecții de vitejie, de curaj, dar și lecții despre barbarie și tiranie. Însă cea mai importantă lecție pe care acest muzeu o va transmite, din generație în generație, este aceea de a nu uita. Există încă în lume dictaturi, abuzuri nenumărate, oameni care mor pentru credința lor și pentru ceea ce sunt. Viitorul nu trebuie să aparțină însă violenței, puterii despotice, urii și minciunii, ci toleranței și respectului față de semeni, indiferent de credința, etnia și cultura lor”, a arătat președintele.

Klaus Iohannis a spus că, din fericire, România s-a schimbat mult față de momentul de acum 30 de ani.

„Statul român demonstrează consecvență în îndeplinirea obiectivelor care vizează recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației despre Holocaust și combaterea antisemitismului. Prin realizarea acestui muzeu, România apără cu tărie istoria, moștenirea și cultura celor care au contribuit la devenirea națiunii noastre. Veți fi cu toții de acord că muzeul trebuie să fie o instituție a viitorului, un aliat al educației împotriva ignoranței, o fortăreață a solidarității și patriotismului civic în fața intoleranței, antisemitismului și discriminării. Cine îi va trece pragul va fi mai câștigat, pentru că va înțelege câteva lucruri care vor rămâne în inima și în sufletul său: că indiferența poate ucide, că responsabilitatea de cetățean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat, că diversitatea nu e toxică, ci necesară, că fragilizarea democrației înseamnă atentat la pacea socială, că toleranța și buna înțelegere încep cu învățătura. În definitiv, misiunea sacră a acestei instituții va fi să afirme dreptul tuturor oamenilor de a trăi în demnitate”, a mai afirmat Iohannis.

El a subliniat că muzeul va deschide, totodată, un nou capitol al asumării și recunoașterii trecutului istoric ca element fondator pentru înțelegere, progres și pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi.

„A fost nevoie de un drum lung și de multe străduințe pentru ca ideea înființării muzeului să ajungă în această etapă. Sunt profund recunoscător tuturor celor care au contribuit la acest demers de anvergură, inițiat de domnul deputat Silviu Vexler și sprijinit de toate partidele politice din Parlamentul nostru. Am încredere că Institutul «Elie Wiesel» are puterea și priceperea de a organiza noua instituție la cele mai înalte standarde. În opera sa temerară de a cultiva nevoia de memorie și de amintire, muzeul va fi ghidat de un Consiliu de Onoare, a cărui primă întrunire voi fi bucuros să o găzduiesc, dacă se acceptă, la Palatul Cotroceni. Vă îndemn să sprijiniți în continuare, cu aceeași hotărâre ca și până acum, viitorul muzeu și să fim încredințați cu toții că, astăzi, România a mai făcut un pas decisiv pe calea democrației și a valorilor umanității”, a mai spus Klaus Iohannis.

Proiectul de lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România a fost adoptat, în 11 septembrie, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 265 de voturi „pentru” şi o abţinere.

Potrivit proiectului, muzeul are sediul în Calea Victoriei nr. 218, într-un imobil, realizat între 1943-1946 de arhitectul Octav Doicescu și care a adăpostit sediul societății „Banloc-Goodrich“, care producea anvelope. În perioada comunistă, în clădire a funcționat un institut de cercetări.

Inițial au existat declarații contradictorii privind spațiul în care va funcționa muzeul, deoarece sediul nu era specificat în lege și au fost informații că urma să fie construit în grădina Muzeului Antipa.

După adoptarea legii, Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR), a declarat pentru News.ro că noua adresă destinată instituţiei este o surpriză, dar că spațiul prevăzut, de 8.000 mp, este unul generos, care necesită consolidare.

„Necesită modernizare şi consolidare şi amenajări speciale. Din câte ştiu, nu este monument istoric, aşa că intervenţiile vor putea fi făcute mai uşor. Este central, aproape de un alt spaţiu cultural, Palatul Cesianu, e un spaţiu generos”, a spus Alexandru Florian.

Finanţarea muzeului va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări.

Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.

O altă ceremonie publică de promulgare a unei legi a fost în noiembrie 2018, pentru Legea privind construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș.

Foto: presidency.ro