VIDEO Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui mecanism de achiziții comune de energie / Prin România au fost exportate peste 5 milioane de tone de cereale din Ucraina

România susține propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui mecanism de achiziții comune de energie, pe bază voluntară, și va cere să participe la acest mecanism, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, înaintea participării la reuniunea Consiliului European.

G4Media a transmis LIVE cele mai importante declarații ale președintelui.

• Bună ziua! Începe imediat Consiliul de toamnă. Avem destul de multe teme pe agendă și mă voi referi foarte pe scurt doar la unele dintre ele.

  Este tema de mare actualitate, energia. Avem de ieri pe masă o propunere a Comisiei Europene, o propunere bună, care conține inclusiv elemente pe care le-am solicitat și eu în repetate rânduri. Este un document destul de tehnic și nu cred că vom intra astăzi în toate detaliile, dar începutul este bun. Vorbim aici de un fel de plafonare a prețului la gaz, dar o plafonare care nu pune furnizorii în dificultate, însă previne apariția unor prețuri exagerat de mari. Avem, în același timp, un început de reglementare care decuplează piața gazului de piața electricității. Avem o propunere de achiziții solidare, o platformă de achiziție comună voluntară pentru gaz. Avem o serie de elemente care pot veni în sprijinul statelor membre pentru a atenua criza energiei. Însă vreau să fiu foarte clar, acest lucru l-am spus și adineaori într-o întâlnire și voi repeta în Consiliu: este nevoie să ne gândim ce facem în viitor. Nu putem să venim la infinit cu subvenții, cu măsuri extraordinare. Trebuie să găsim soluții pentru a avea energie suficientă disponibilă și la prețuri pe care populația și industria le pot plăti. Asta înseamnă diversificare, asta înseamnă energie verde, asta înseamnă resurse noi, de exemplu gazul din Marea Neagră, și asta înseamnă o interconectare mult, mult mai bună între statele membre decât cea pe care o avem acum. Toate aceste lucruri vi le spun fiindcă le voi repeta și în Consiliu.

  Avem o a doua mare temă, Ucraina, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Aici situația este foarte complicată. Rusia a trecut la un nou nivel de atac, sunt atacate ținte civile preponderent, este o abordare pe care o dezavuăm complet și vom condamna împreună acest comportament al Rusiei. Pe de altă parte, este evident că suntem solidari cu Ucraina, vom continua să sprijinim Ucraina și vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât este nevoie.

  Avem, în legătură cu Ucraina, o temă care ține practic de politica globală, este vorba de securitatea alimentară, despre care vom vorbi. Și aici este bine de știut, și acest lucru îl voi spune în cadrul Consiliului, că România s-a străduit și a reușit să construiască o logistică pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina. Până în momentul de față, prin România au fost exportate peste 5 milioane de tone de cereale. Este foarte mult, este aproximativ 60% din ce a exportat Ucraina în acest an. Vom continua dezvoltarea logisticii, adică drumuri, căi ferate, porturi și așa mai departe, pentru a contribui, semnificativ zic eu, la diminuarea unei posibile crize alimentare.

  Avem și alte teme pe care le vom aborda: inflația, economia europeană în perspectivă, cum vom reuși să păstrăm competitivitatea economiei europene în condițiile în care avem o inflație mare, în condițiile în care plătim pentru energie mult mai mult decât alții. Toate acestea sunt teme complicate pe care le vom aborda astăzi și mâine.

  Dacă dumneavoastră aveți câteva întrebări, poftiți.

  Sesiune de întrebări și răspunsuri: (sursaa – Administrația Prezidențială)

  Jurnalist: Domnule Președinte, cum se va raporta țara noastră concret la noul pachet de propuneri energetice venit de la Comisia Europeană, mai precis la aceste achiziții comune și cum estimați că țări care au deja contracte bilaterale foarte avantajoase cu Federația Rusă vor achiesa la acest set de propuneri?

  Klaus Iohannis: Noi agreăm aceste propuneri ale Comisiei, iar, în ceea ce privește achiziția comună, ea este pe bază voluntară, deci cine dorește va putea să intre, iar noi vom solicita ca acest „vom putea” să rămână realmente deschis pentru toată lumea, deci să fie o platformă accesibilă real pentru toți, fiindcă aici vor intra firmele private, nu intră statele. Iar companiile sau statele care au contracte în altă parte probabil își vor continua aceste contracte. Platforma nu este gândită să îi scoatem pe unii din contracte și să intrăm noi, platforma este gândită pentru a aduce noi resurse în Europa.

  Jurnalist: Aș vrea să vă întreb ce înseamnă pentru România acest mecanism de solidaritate despre care discuta Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și aș vrea, vă rog frumos, să lămuriți, pentru că în discursul dumneavoastră de mai devreme spuneați că se va discuta despre „un fel de plafonare a prețului la gaz”. Ce înseamnă acest un fel de plafonare?

  Klaus Iohannis: Noi suntem de acord cu această platformă, sau mecanismul de solidaritate, și ne vom exprima interesul pentru a intra în această achiziție comună de gaze. Detaliile tehnice încă sunt în lucru, este un pachet foarte mare și foarte tehnic care a fost prezentat de Comisie, dar, ca principiu, pot să vă spun da, ne convine și dorim să intrăm.

  Cu prețul gazului – am avut încă de la începutul războiului, chiar și dinainte, fluctuații semnificative la prețul gazului. Aceste fluctuații nu sunt naturale și nu pot fi gestionate foarte bine de economiile europene. Pe de altă parte, suntem conștienți că furnizorii vor dori să vândă gazul la un preț care le permite acoperirea costurilor plus un profit rezonabil. Și atunci acest tunel dinamic, așa a denumit Comisia mecanismul, va face posibile două lucruri. Prețul să nu crească exagerat, deci profitul să nu devină unul astronomic, așa, din speculație. Pe de altă parte, nu va lăsa prețul să scadă așa de mult, ca furnizorii, ca cei care furnizează gazul să nu mai fie interesați în contracte. Deci, practic, este o gestionare a vârfurilor de preț și acest lucru nouă ni se pare bun.

  Jurnalist: Pe scena politică internă de la București se vorbește din nou despre piața reglementată, de la 1 ianuarie. Este o propunere a social-democraților, cu care vor merge în coaliție. Cum vedeți această propunere? Cum credeți că ar fi mai bine să se continue? Cu actuala schemă de plafonare și compensare sau pentru un an de zile, sau nu știu cât ar fi această perioadă limitată, să se revină la piața reglementată?

  Klaus Iohannis: Există într-adevăr în coaliție astfel de discuții și, atâta vreme cât nu s-au lămurit împreună cu experții, este prematur să mă exprim eu. Însă este clar că ceva trebuie făcut. Așa cum funcționează acum piața este destul de complicat și destul de scump pentru buget. Nu putem să continuăm foarte mult timp să subvenționăm practic prețul energiei și ceea ce trebuie, pe de altă parte, să realizăm totuși este o subvenție pentru consumatorul vulnerabil, o subvenție rezonabilă pentru IMM-uri, chiar și o subvenție pentru industria mare, fiindcă altfel pierdem întreaga competitivitate a economiei românești și așa ceva nu putem să acceptăm. Și atunci, sigur, este nevoie de mecanisme care fac energia nu doar disponibilă, ci accesibilă, adică să poată fi plătită și Guvernul își va bate capul, coaliția va negocia până când se găsește o soluție fezabilă. Cât va dura, sigur, depinde de evoluția generală din Europa. Este o criză care nu ne afectează doar pe noi, este o criză care ne afectează pe toți în Uniune și dincolo de Uniune. Noi trebuie să găsim mecanisme pentru a supraviețui aceste faze dramatice a crizei energiei și, în paralel, să dezvoltăm resurse noi pentru a reveni la normalitate. Așa cum am spus înainte, nu putem să continuăm la infinit cu subvenționarea prețului la energie.

  Jurnalist: Voiam să vă întreb dacă sunteți îngrijorat de faptul că, așa cum arată pozițiile luate de statele membre până acum, se pare că sunt destul de multe țări care își pun propriile interese în prim-plan, și mă refer aici și la diviziunea de poziție care se pare că există între cele mai mari două economii ale Uniunii Europene. Cum vedeți dumneavoastră această situație și cât de mult va afecta această situație ajungerea la un acord?

  Klaus Iohannis: În mod natural, fiecare încearcă să își apere propria poziție. Noi, până la urmă, suntem aleși pentru națiunile noastre, pentru statele noastre, să avem grijă de interesul național și de oamenii noștri. Dar, pe de altă parte, este evident că împreună, în Uniunea Europeană, multe dintre aceste probleme se rezolvă considerabil mai simplu și mai bine decât ar putea fiecare în parte să o facă, dar, când vorbim despre energie, este natural să existe abordări diferite. Gândiți-vă doar că totul pornește deja de la mixul energetic, care este un atribut național și fiecare și-a creat mixul energetic așa cum a considerat că este corect. Sunt state cum este România, care are un mix de nuclear, hidro și pe bază de fosil, cu o creștere semnificativă pe regenerabile. Sunt alții care nu au nuclear, nici nu doresc, dar au foarte mult pe regenerabile, și așa mai departe. Aceste lucruri sunt cunoscute și trebuie să ținem cont de ele. Și cu toată diversitatea, noi trebuie să găsim soluții pentru întreaga Uniune.

  Jurnalist: Zilele acestea, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la aderarea României la Schengen. A fost majoritate, însă s-au înregistrat și voturi împotrivă, și abțineri, inclusiv din partea europarlamentarilor care vin din Olanda. Cum vedeți dumneavoastră acest semnal și ce demersuri ar putea fi făcute astfel încât la Consiliul din decembrie să existe o decizie pozitivă legată de acest obiectiv al României?

  Klaus Iohannis: Aderarea la Schengen este mult dorită de noi și, după cum cred că este un fapt cunoscut, de 11 ani noi îndeplinim practic cerințele tehnice. Aderarea nu s-a realizat, fiindcă, până la urmă, există și un vot politic în JAI, care nu a avut loc până în momentul de față. Acum este o fereastră de oportunitate, adică avem o șansă. Însă nu avem o garanție. Ca să maximizăm șansele noastre, am întreprins foarte multe demersuri și, cu această ocazie, salut votul în Parlamentul European, care a fost covârșitor pentru accesul României, Bulgariei și Croației, însă decizia nu se ia acolo. A fost un vot politic, un semnal politic important, foarte important pentru noi. Am avut, cu siguranță vă amintiți, săptămâna trecută o misiune de evaluare. Din informațiile pe care le avem, rezultatul este foarte bun pentru România, deci evaluarea a constatat că România stă foarte bine la capitolul acesta. Însă este clar că anumite chestiuni trebuie în continuare bine clarificate, probabil chiar și unele tehnice, dar în special unele politice și pentru asta toată lumea este implicată la maximum.

  Jurnalist: Întrebarea mea este legată de majorarea pensiilor. Ministrul finanțelor spunea recent că această creștere va fi chiar mai mare decât prevede legea, iar premierul spunea că majorarea nu poate fi mai mare de 11 procente. La ce să se aștepte pensionarii de la 1 ianuarie 2023? Dumneavoastră considerați că această majorare anunțată de Guvern ar putea compensa creșterea prețurilor?

  Klaus Iohannis: Dacă vorbim de creșterea pensiilor, trebuie să vedem un pic contextul mai larg. Știu că s-au vehiculat tot felul de propuneri, 10%, 11%, dar haideți să vedem lucrurile în contextul mai mare. Nu putem să așteptăm de la pensionari să plătească ei prețul crizelor. Și, în condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect, ar fi rezonabil ca această creștere a pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de această inflație. Și atunci, creșterea, după părerea mea, trebuie să fie mai mare decât a fost ea până acum vehiculată. Nu știu dacă bugetul permite o creștere până în 15%, așa cum probabil s-ar aștepta lumea, ca să existe o compensare corectă cu inflația, dar eu cred că merită luate în considerare toate opțiunile și venit cu o creștere care compensează în bună măsură inflația. Și încă un aspect pe care eu personal îl consider esențial: trebuie atenție sporită, specială, pentru cei cu pensii mici, fiindcă acolo apar problemele cele mai mari.

  Jurnalist: Domnule Președinte, îmi permit o întrebare de follow up la subiectul Schengen. Știm că Olanda condiționează unilateral accesul nostru în spațiul de liberă circulație de ridicarea MCV. În ce măsură aveți semnale dinspre Comisie că de data aceasta vom avea un raport pozitiv care va permite ridicarea acestui mecanism? Și dacă totuși va fi vorba de un eșec după 8 decembrie, sunt destul de multe voci politice care vorbesc despre o eventuală acțiune la Curtea Europeană de Justiție a României împotriva acestui blocaj.

  Klaus Iohannis: Haideți să nu vedem partea negativă a lucrurilor, ci oportunitatea, și să încercăm să o fructificăm. MCV ține foarte mult de felul cum vor fi evaluate noile legi ale justiției și aici cred că putem să fim optimiști. Sunt legi bune care au ieșit acum din Parlament. Sigur, mai sunt câteva proceduri până când vor fi promulgate, dar sper să nu dureze foarte mult. În paralel însă deja pot începe primele evaluări pe aceste legi și, dacă, sigur, evaluările vor fi pozitive, așa cum mă aștept eu, de exemplu, atunci putem în mod real să ne așteptăm la ridicarea MCV și intrarea în mecanismul general de stat de drept care a fost instituit pentru toate statele membre.

  Jurnalist: Domnule Președinte, astăzi în fața Guvernului, peste 1.000 de oameni au ieșit să protesteze, cei mai mulți sunt angajați în sistemul sanitar, în sistemul de învățământ, dar și polițiști. Cer majorarea de urgență a salariilor, dar și a pensiilor, care este mesajul dumneavoastră pentru oamenii care au ieșit astăzi în stradă? Și aș vrea, vă rog, dacă puteți, în contextul în care se recomandă pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, dar și pentru cetățeni, reducerea de consum de energie electrică și gaz, aș vrea să vă întreb ceva puțin mai personal, dacă dumneavoastră faceți astfel de reduceri în locuința dumneavoastră și în ce constau.

  Klaus Iohannis: În ce mă privește personal, din totdeauna am evitat risipa. Pentru mine nu este absolut nimic nou și asta are toate aspectele cunoscute. Nu am niciodată o temperatură exagerat de mare în casă, nici temperatura apei calde nu este foarte mare, electricitatea se folosește atunci când chiar trebuie și nu ca să iluminăm grădina și așa mai departe. Sunt multe chestiuni mici, dar care, însumate, se văd și la bani, adică plătești ceva mai puțin.

  Iar în ceea ce privește protestele de astăzi, oamenii pe bună dreptate sunt îngrijorați. Suntem în criză, lumea așteaptă răspunsuri clare, răspunsuri care vin să le explice oamenilor cum vom trece iarna, ce vom face la primăvară, ce vom face în iarna viitoare, și cred că și Coaliția, și Guvernul vor veni cu răspunsuri la aceste întrebări. Iar în ce privește creșterea salariilor, m-am exprimat în repetate rânduri în această chestiune. Așa cum cred că creșterea pensiilor trebuie să fie corelată cu inflația, cred că și salariile trebuie să fie într-un fel rezonabil corelate cu inflația. Dacă nu există creșteri de pensii și salarii, înseamnă că, de fapt, populația plătește prețul crizelor și acest lucru mie nu mi se pare corect.

  Jurnalist: O întrebare legat de ce ați spus pe legile justiției. Cu toate acestea, aceste legi au fost aprobate totuși fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția. Dumneavoastră ați spus că sunt legi bune. Asta înseamnă că, dacă vor trece și de Curtea Constituțională, le veți promulga?

  Klaus Iohannis: Da.