Luptătorii pentru autonomia Ținutului Secuiesc au înregistrat un eșec major cu ocazia Marșului de la Târgu Mureș, unde anunţaseră 40.000 de participanți. Au venit doar maximum 2.500 de oameni, o lovitură de imagine atât pentru inițiatori – Consiliul Național Secuiesc, dar și pentru UDMR, care a semnat la începutul anului o proclamație pentru autonomia regiunii. Explicațiile eșecului? Disensiunile din UDMR, dezangajarea unor lideri maghiari, imaginea controversată a lui Laszlo Tokes, dar și lipsa de interes pentru această tema în afară Ținutului Secuiesc.

Faptele

Maghiarii din secuime nu s-au înghesuit să participe la ”marșul autonomiei” de la Târgu Mureș, desfășurat pe 10 martie cu ocazia Zilei Libertății Secuilor, în pofida amplei campanii de mediatizare în care s-au implicat toate partidele maghiare.

Reprezentanții Consiliului Național Secuiesc anunțau cu câteva zile înainte că mizează pe participarea a circa 40.000 de oameni la acest marș, însă Jandarmeria a raportat prezența a numai 2.000 de persoane, în timp ce ziariștii prezenți au estimat circa 2.500 de participanți. Nici comunicatul Secretariatului de Stat pentru Politică Națională al Ungariei, prin care era anunțată susținerea acestui marș, n-a avut efectul scontat, având în vedere că primul gest de retragere a venit chiar din partea UDMR, principala formațiune politică maghiară.

Deși șeful Consiliului Național Secuiesc anunțase înaintea marșului că UDMR va mobiliza oamenii pentru marș, niciunul dintre liderii marcanți ai UDMR nu și-a făcut aparația la acest marș, execepție au făcut doar câțiva membri din Mureș, Covasna și Harghita. De altfel, președintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, recunoaște că o cauză importantă privind lipsa de interes pentru evenimentul de la Mureș se leagă mai ales de fricțiunile de ordin politic dintre liderii formațiunilor maghiare.

Până și liderii UDMR Târgu Mureș au boicotat marșul, deși a avut loc în orașul lor. Astfel, cu o zi înaintea evenimentului, președintele organizației județene – Peter Ferenc, și liderul organizației muncipale – Vass Levente, au anunțat într-o conferință de presă cu două zile înainte de marș că nu vor participa, potrivit publicatiei Kronika.

Au semnat o declarație comună pentru autonomie, dar nu se iubesc deloc între ei

Liderii formațiunilor politice maghiare UDMR, PCM și PPMT au pornit în forță anul 2018, dându-și mâna pentru o cauză comună: autonomia Ținutului Secuiesc. Declarația comună semnată în ianuarie la Cluj privind autonomia teritorială, locală și culturală a Ținutului Secuiesc, a fost amplu mediatizată de toți liderii politici maghiari, inclusiv de reprezentanții Consiliului Național Secuiesc. Politicienii maghiari au promis acțiuni comune în scopul atingerii acestui deziderat, iar ca primă manifestare de anvergură era anunțat un Marș al Autonomiei, organizat la Târgu Mureș cu ocazia Zilei Libertății Secuilor.

Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balázs, promitea în jur de 40.000 de participanți la acest eveniment și inclusiv Secretariatul de Stat pentru Politici Naționale al Ungariei a transmis un comunicat de susținere. „Chestiunea autonomiei a unit maghiarii din Transilvania. UDMR, PCM, PPMT au semnat împreună o rezoluţie comună privind armonizarea conceptelor de autonomie” – a transmis secretarul de stat Árpád János Potápi.

În comunicatul său, citat de agenția maghiară MTI, oficialul ungar a subliniat că scopul marșului de la Târgu Mureș este acela de a atrage atenţia asupra importanţei autonomiei Ţinutului Secuiesc. Árpád János Potápi a accentuat că guvernul ungar îşi menţine poziţia în privința secuilor, cărora, la fel că altor minorităţi etnice, li se cuvine autonomia. Numai că marea „împăcare” a partidelor maghiare din România e de fațadă.

În realitate, UDMR a dat un semnal clar că nu dorește să se asocieze cu Consiliul Național Secuiesc sau cu celelalte partide maghiare, boicotând Marșul Autonomiei. Președintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a spus că marșul pentru autonomie nu s-a bucurat de o largă simpatie în rândul populației de etnie maghiară pentru că evenimentul a fost politizat de niște persoane care și-ar fi arogat pe nedrept anumite merite.

„N-a fost vorba doar despre o proastă organizare, ci și despre unele fricțiuni care există între liderii formațiunilor maghiare. Demersul a fost politizat și cred că acesta a fost principalul motiv pentru care maghiarii din secuime nu s-au grăbit să participe în număr mare. Sunt unele persoane care își arogă merite pe nedrept în privința campaniei pentru autonomie și care au ales să politizeze acest demers care trebuia să fie dedicat interesului comun al maghiarilor”, a comentat președinte UDMR Cluj.

În interiorul comunității maghiare există discuții despre implicarea prea puternică a lui Laszlo Tokes, care are o imagine controversată în comunitate. El este acuzat de mulți membri că susține poziții politice extreme. El este unul dintre puținii lideri maghiari care au participat la marșul de la Târgu Mureș.

Impresiile maghiarilor despre „marșul autonomiei”

Dacă sunt întrebați în mod direct, maghiarii răspund la unison că susțin principiul autonomiei locale și culturale a ținutului secuiesc, chiar dacă nu pot să justifice lipsa de interes pentru marșul desfășurat la Târgu Mureș (vezi filmulețul de mai jos, realizat la Cluj cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni). Primul maghiar intervievat afirmă că e de acord cu autonomia, dar consideră că era interesul secuilor să iasă în stradă la marșul de la Mureș. În final, el afirmă totuși că dacă s-ar pune problema ar fi dispus să iasă în stradă pentru cauza secuilor.

O a două explicație pentru lipsa de interes manifestată în privința marșului autonomiei e pusă pe seama slabei mediatizări. Deși atât presă maghiară, cât și cea românească au relatat pe larg despre demersul partidelor maghiare, mai sunt persoane care spun că nu ar fi auzit despre eveniment. Un cunoscut organizator comunitar maghiar, Szakáts István, e de părere că o implicare activă a UDMR ar fi condus la o mai bună mobilizare a populației. „Dar sigur că absenteismul poate să aibă și alte motive, unul ar fi lipsa unei amenințări iminente sau a unui scandal major recent care să coalizeze comunitatea maghiară. Vremea proastă poate fi de asemenea un motiv al absenteismului”, a adăugat Szakáts István.

Jurnalistul Kiss Olivér de la cotidianul Szabadsag spune că a umblat mult prin secuime și că nu se îndoiește de dorința localnicilor privind autonomia ținutului secuiesc: „Dacă-i întrebi pe oamenii simpli din satele din Covasna sau Harghita, din Mureș, ei chiar sunt convinși că propășirea ținutului se poate realiza printr-o autonomie financiară, administrativă, culturală. Ei vor să fie responsabili pentru numirea șefilor din administrații, a directorilor de școli, vor să știe cum și în ce fel să își gestioneze banii pe plan local. Autonomia e un deziderat al lor de 3 decenii”. Kiss Olivér nu are însă o explicație pentru absenteismul de la marșul pentru autonomie. „Personal nu am urmărit acest subiect. Știu că Ziua Libertății Secuilor se sărbătorește în fiecare an la Târgu Mureș, dar nu știam că evenimentul viza și un marș pentru autonomie. Cred mai degrabă că în presă românească a fost tradus așa”, a fost explicația acestuia.

VIDEO Ce spun cetăţenii de origine maghiară despre eşecul marşului pentru autonomie: