VIDEO Marșul umbrelelor. Mobilizare de amploare pe ploaie la Hong Kong: 1,7 milioane de manifestanți

Sute de mii de manifestanţi pro-democraţie au invadat duminică străzile din Hong Kong, sfidând poliţia şi ploaia puternică, mobilizare menită să arate că această mişcare de protest rămâne populară în pofida violenţelor şi ameninţărilor cu o intervenţie din partea Beijingului, transmite AFP, citată de Agerpres.

O mulţime compactă s-a adunat duminică 18 august într-un mare parc din centrul Hong Kong-ului, pentru a-şi reafirma sprijinul pentru mobilizarea pro-democraţie fără precedent din fosta colonie britanică, în pofida violenţelor şi ameninţărilor cu intervenţia Beijingului, scrie Le Figaro, citată de Rador.

Potrivit organizatorilor, mai mult de 1,7 milioane de persoane au defilat duminică, aceasta fiind cea mai amplă mobilizare din ultimele săptămâni.

Chemarea la această întrunire „raţională şi non-violentă” a fost lansată de Frontul civil al drepturilor omului (FCDH), organizaţia nonviolentă care se află la originea manifestaţiilor uriaşe din iunie şi iulie la care au participat sute de mii de oameni.

„Sperăm într-o participare enormă (…) Vrem să arătăm lumii că locuitorii Hong Kongului sunt pacifişti”, a declarat Bonnie Leung, purtătoare de cuvânt a FCDH. „Dacă tactica Beijingului şi a Hong Kongului este să lase să se stingă de la sine mişcarea noastră, s-au înşelat. Noi nu vom renunţa.” Erau aşteptate un milion de persoane.

Parcul Victoria, din centrul insulei Hong Kong, se află în apropierea cartierului comercial Causeway Bay, devenit de mult timp emblematic pentru mişcarea de contestare din Hong Kong. Printre manifestanţi, mai mulţi au venit în familie.

Regiunea semi-autonomă trece de la începutul lunii iunie prin cea mai gravă criză de la retrocedarea sa către China, în 1997, marcată de manifestaţii şi acţiuni cvasicotidiene de solicitare în principal a votului universal.

Dar mobilizarea a fost marcată de violenţele dintre elemente radicale şi forţele de ordine, ceea ce a dus la avertismente din ce în ce mai tranşante ale puterii centrale chineze care i-a asimilat pe manifestanţi unor „terorişti” şi a ameninţat cu intervenţia în acest teritoriu.

La zece săptămâni de la prima demonstraţie din 9 iunie, mişcarea nu a obţinut aproape nimic de la executivul pro-Beijing din Hong Kong. Iar săptămâna aceasta a fost marcată de o mobilizare excepţională la aeroport, care a degenerat însă.

Agresarea a două persoane bănuite a fi spioni pro-Beijing a pătat imaginea contestaţiei care a ştiut să se facă populară. Manifestaţia de duminica aceasta este în această privinţă un test al hotărârii militanţilor pro-democraţie şi al popularităţii mişcării lor.

Poliţia a aprobat demonstraţia de duminică, dar le-a interzis manifestanţilor să defileze pe stradă. Acest gen de interdicţie a fost aproape sistematic ignorat în ultimele săptămâni, lăsând loc unor confruntări cu forţele de ordine. Autorităţile justifică interdicţia prin violenţele din ce în ce mai frecvente care îi opun de manifestanţi comisariatelor.

Mişcarea nu cedează, în pofida arestării a mai mult de 700 de persoane în cele peste două luni de manifestaţii. Întrunirea de duminică urma să fie mult mai masivă decât acţiunile din ajun. Cele de sâmbătă au debutat cu marşul a mii de cadre didactice pe o ploaie torenţială.

Conform declaraţiei sino-britanice din 1984, care a definit principiul „O ţară două sisteme”, Hong Kongul se va bucura de libertăţi neîntâlnite în restul Chinei, până în 2047. Dar tot mai multe persoane au impresia că Beijingul încearcă să-şi amplifice controlul asupra micului teritoriu.

Le Figaro/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu