VIDEO Misteriosul Satoshi Nakamoto și inventarea Bitcoin. Cum funcționează tehnologia Blockchain pe înțelesul tuturor

În urmă cu 10 ani, pe Internet a apărut pentru prima oară un plan de creare a unei monede digitale, care a primit numele de Bitcoin. Nimeni nu știe cu adevărat nici azi cine este creatorul Bitcoin, informează Deutsche Welle.

Numele său ar fi Satoshi Nakamoto și ar locui pe undeva prin Japonia. Existența sa nu este însă dovedită. Planul de creare a Bitcoin este semnat însă cu numele său. Nici până azi nu se știe dacă este vorba de o singură persoană sau de un grup de programatori. Obiectivul creării Bitcoin, în plină criză financiară, cea mai mare care a existat, este însă clar: instituirea unui sistem monetar digital, care să facă nenecesare băncile și autoritățile monetare centrale.

Satoshi a condus dezvoltarea Bitcoins până la sfârșitul lui 2010. Până la acea dată s-au putut citi contribuțiile și proiectele sale pe forumurile de discuții online. Brusc, el a încetat să mai posteze și a dispărut din peisajul virtual. Nimeni nu l-a întâlnit pe Satoshi Nakamoto vreodată în lumea reală. De fiecare dată când a postat ceva online, și-a ascuns abil identitatea prin proceduri de anonimizare. Identitatea inventatorului Bitcoin este una din cele mai mari enigme ale Internetului. O fantomă învăluită în mituri. Este însă clar că acest nume, Satoshi Nakamoto, a definit nașterea și creșterea Bitcoin, el este tatăl devizelor virtuale, construite pe principiul Blockchain.

Cum funcționează sistemul? Principiul este simplu și este cel mai ușor de înțeles dacă privim punctul slab al sistemului financiar tradițional: acesta are nevoie mereu de o a treia parte, de o bancă sau de o bancă centrală, care confirmă existența banilor și aprobă schimbul acestora între utilizatori. Un cont deschis la o bancă asigură faptul că plata unei chirii are loc sau că oamenii își pot transfera fonduri între ei. În ultimă instanță, banca centrală confirmă că deviza respectivă este disponibilă.

Problema este exact aceasta, potrivit inventatorului Bitcoin: mereu este nevoie de o instanță externă pentru a garanta încrederea dintre cele două părți ale unei tranzacții, pentru a se asigura că suma nu a fost plătită de două ori. Satoshi evită această problemă prin tehnologia Bitcoin. Soluția: nu ne bazăm pe o a treia parte externă, ci acționăm deschis – toți participanții la sistemul monetar Bitcoin văd mereu pe calculatoarele lor modul în care sunt împărțiți banii, cât are fiecare la un anumit moment.

Blockchain este o rețea în care toți membrii afiliați folosesc același software. Acesta salvează în blocuri informații despre împărțirea Bitcoins. Dacă are loc o tranzacție nouă, aceasta este salvată într-un bloc nou împreună cu activitățile anterioare și este atașată la blocurile existente anterior. Aceste blocuri sunt securizate și formează un lanț, de unde numele Blockchain.

Pentru că toți participanții au acces egal la informațiile din rețea și le pot verifica oricând, Blockchain este considerat o tehnologie sigură: cine ar intenționa să o manipuleze, ar fi nevoit să manipuleze întreaga istorie a tranzacțiilor, pe toate calculatoarele. Ceea ce este practic exclus, la nivelul tehnologic din prezent.

Este totul sigur? Dar nici măcar în frumoasa nouă lume digitală nu este nimic gratis. Pe când în lumea reală băncile au nevoie de resurse umane și materiale considerabile pentru a securiza sistemul, tranzacțiile cu monede digitale Bitcoin consumă enorm de multă energie. Responsabile pentru securitatea sistemului sunt niște computere numite „Miner”, care analizează mereu situația și trebuie să rezolve anumite ghicitori.

Cine este cel mai rapid are dreptul să atașeze un bloc informațional nou la lanțul deja disponibil. Pentru acest efort se primește o răsplată sub formă de Bitcoins. Este greu de estimat câtă energie se consumă de fapt în acest prosec de mining, dar un cercetător olandez a calculat că ar fi nevoie de consumul energetic anual al Irlandei pentru acest proces.

În plus, absența unei bănci centrale are și o altă latură mai puțin plăcută: lipsește astfel instanța care se ocupă de asigurarea stabilității prețurilor. Investitorii se pot aștepta deci la schimbări majore de direcție, așa cum a și fost cazul la finalul lui 2017, când cursul Bitcoin a crescut major până la 20.000 de dolari, pentru a se prăbuși apoi la fel de spectaculos. Iar criminalii se pot folosi și ei nestingheriți de anonimitatea sistemului pentru a desfășura afaceri ilegale.

Pot să folosesc această tehnologie și dacă nu am Bitcoins? Tehnologia Blockchain este însă utilă și la o scară mai mică. Este ceva la care lucrează acum mai multe firme. Ea ar putea fi folosită de exemplu la marcarea unor produse cu ștampile unice, pentru a le face astfel mai greu de falsificat. Concernul farmaceutic Merck analizează în prezent această opțiune. Și contractele pot fi securizate mai bine prin tehnologia Blockchain. Și ar putea fi dotate cu o îndeplinire automată a contractelor.

Societatea de asigurări AXA a folosit în premieră o asigurare bazată pe Blockchain pentru întârzieri ale curselor aeriene. Sistemul verifică automat tabelul oficial cu date privind întârzierile de zbor. Și reacționează de asemenea automat atunci când un zbor înregistrează întârzieri de peste două ore. Clientul nu trebuie să mai anunțe nimic, să mai facă nicio plângere: plata daunelor are loc automat, așa cum precizează contractul – doar că în euro, nu în Bitcoin.