G4Media.ro

VIDEO Motociclist în România: Când ești pe două roți și ”conservarul” îți…

VIDEO Motociclist în România: Când ești pe două roți și ”conservarul” îți face loc, în spatele volanului e un motociclist / Mărturie dură: Cum erau tratate femeile pe motor, în trecut

Sute de motocicliști din România și din țări vecine s-au adunat în acest weekend la Apulum Bike Fest, un festival dedicat lor, organizat la Alba Iulia în zona pistei de biciclete de pe Dealul Mamut.

Organizatorii au pus la dispoziție un spațiu cu parcare, scenă pentru concerte, loc de luat masa și un platou pentru dormit la cort.

Bărbi, motoare, tatuaje, veste cu însemnele unor cluburi, muzică rock, tricouri negre și bere… sunt câteva elemente care au conturat evenimentul din punct de vedere vizual.

Apulum Bike. Foto: G4Media

Dincolo de asta și de prejudecățile care pot fi generate de filmele cu bande de ”băieți răi”, evenimentul a arătat o altă față a acestei mișcări din România: pasiunea pentru motoare și libertate nu vine la pachet cu violența.

Din contră, festivalul fost deschis inclusiv pentru familiile cu copii, care nu au lipsit pe durata celor aproape 3 zile.

”Unde sunt oamenii ăștia când nu sunt la festival și de ce nu îi vedem?” a fost întrebarea unui vizitator al evenimentului.

Răspunsul a venit după discuțiile cu reprezentanții mai multor cluburi: sunt peste tot.

Motocicliștii vin din toate mediile sociale: de la manageri de multinaționale, profesori, antreprenori, polițiști, medici sau avocați, până la oameni cu meserii simple, care au făcut din mersul pe două roți o pasiune.

Dincolo de asta însă, nu e ușor să fii motociclist în România. Trebuie să te lupți cu prejudecățile și cu șoferii care nu au învățat că asfaltul nu este doar al lor.

Cristina Dinu este motociclistă de 21 de ani și a ajuns o figură respectată în lumea motocicliștilor. Are un master în știința conservării obiectelor de patrimoniu, dar este și artistă moto pentru că ”după atâta timp de restaurări auto îți rămân foarte multe fiare”.

Merge de 20 de ani cu motorul pe străzile celui mai aglomerat oraș din România: București.

A vorbit cu reporterii Alba24, care au găsit-o înconjurată de creații de artă din metal, realizate de ea.

Cristina sculptează și sudează în fier obiecte de artă, toate făcute din piese moto.

Cristina Dinu, motociclist și artist. Foto Alba24

”Este o chestie care a început din rebuturi pe care le aveam și am ajuns în punctul în care motto-ul meu este: Vând povești, iar obiectele sunt bonus” a spus ea.

A vorbit despre cum era văzută femeia motociclist în urmă cu 20 de ani dar mai ales cum s-a schimbat percepția despre femeile pilot pe două roți.

Primul contact cu motocicletele a fost în clasa a VIII-a. Era în parcul IOR din București, unde a observat mai mulți motocicliști. Atunci și-a dat seama că vrea și ea să urce pe două roți.

S-a împrietenit cu ei, a aflat unde poate face școala de șoferi, iar în timp, tot prin intermediul lor și-a luat și o primă motocicletă: un Minsk, ”care mai mult se strica decât să meargă”, după cum spune chiar ea. Dar grație acelui motor a învățat și mecanică.

Despre femeia motociclist în România, Cristina spune că lucrurile s-au mai liniștit, față de situația de acum 21 de ani, când ea s-a urcat prima dată pe un motor.

”Instructorii mi-au spus că femeia trebuie să stea la cratiță, nu are că căuta pe motocicletă”, a spus aceasta, despre primele interacțiuni cu o parte dintre instructorii auto, din acea vreme.

În trafic, pe serpentinele de la Predeal, mi-au deschis ușa, în mers, în față, că de ce mă bag pe lângă ei. În București am avut foarte multe accidente din același motiv.

Mi se băgau în față să nu mă mai strecor. Cumva lucrurile, în trafic, cel puțin, s-au mai liniștit chiar dacă se moare pe capete. Dar lucrurile s-au mai liniștit deoarece șoferii auto au început să mai aibă grijă.

Ca preconcepție, sincer să îți spun eu nu mai aud: nu ai ce căuta pe motocicletă ca femeie, faci avort, nu mai faci copii dacă mergi cu motocicleta, nu mai aud inepțiile pe care le auzeam atunci”, a spus Cristina Dinu.

Cristina a fost timp de mai mulți ani instructor moto: ”Eram instructorul la care elevii se tăvăleau pe jos”.

Mai exact ea prefera să îi învețe cum să se comporte în orice situații, ce să facă dacă cad de pe motor, cum să frâneze în situații de urgență, cum să frâneze pe nisip și multe altele extrem de utile înainte de a ieși în trafic.

Mihai Manolache este curier, dar în grupurile moto mai sunt doctori, avocați, polițiști, militari, pompieri, șoferi de TIR.

Mihai Manolache. Foto Alba24

”Suntem oameni normali, iar pentru noi motorul și mersul pe două roți este refugiul de problemele de zi cu zi”.

”Pe bune, arătăm altfel, ne permitem să arătăm altfel, preconcepțiile astea negative sunt bazate pe aspect” a explicat acesta.

El spune că percepția s-a schimbat în ultimii ani. ”Sunt mulți care și-au luat categoria A și merg cu motocicleta și asta se vede în trafic. Știi? Când ești pe două roți și conservarul, cu ghilimelele de rigoare, îți face loc, în spatele volanului e un motociclist” a adăugat Mihai.

Apulum Bike Fest este un eveniment al Primăriei municipiului Alba Iulia, inclus în calendarul oficial anual de evenimente al Centrului Cultural Palatul Principilor Alba Iulia și organizat în parteneriat cu Apulum Bikers și Ravine Brothers.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. Mare empatie la don motociclist, sa le spuna soferilor de automobile conservari, cu sau fara ghilimele. Putem sa ii spunem, deci, donator de organe, ca nu se supara, da? Soferii de autoturisme nu sunt, desigur, usa de biserica, chiar dimpotriva, majoritatea, de unde cele mai multe decese pe sosele din UE. NIci motociclistii (a se observa ca, totusi, nu le-am zis donatori de organe, nici cu, nici fara ghilimele) nu fac nimic pentru a schimba in bine peisajul junglei rutiere romanesti: majoritatea lor conduc cu viteze uriase peste cele admise, depasesc ca descreieratii pe oriunde si oricand etc. Nu sunt cu nimic mai buni decat cei pe care ii infiereaza. Daca ar fi mai buni, ar da un exemplu pozitiv.

  2. Mai bine „conservar” decat „donator”…

  3. Mai pe românește, umflatul ne spune că doar ei motocicliștii au bun simț. Dacă nu ai categoria A, atunci ești clar bombardier.

    • chiar am o dilema acum … nu am categoria A dar le fac loc. ce fel de conservar sunt? recunosc sa sunt un pic nesimtit, totusi…

  4. oricat ar fi de inteles pe moment, cu mentalitete de „noi versus ei” vei fi doar parte a problemei.

  5. Au avut loc cumva si urmatoarele cursuri:
    – cum sa depasesti prin dreapta cand este coloana
    – cum sa depasesti prin stanga fara sa treci linia de demarcatie intre benzi
    – cum sa nu respecti nicioadata viteaza in trafic
    altfel aceste eveniment cu deontologii motociclisti nu au nici un farmec. Nu stiu care se plang sau nu se plang ca nu sunt respectati de catre cei cu autovehicule, dar cu siguranta nici unul cu autovehicul nu este respectat de un motocliclist.
    P.S. Varul meu a fost motociclist. Si l-am intrebat de ce nu conduce in trafic la fel ca un autovehicul. Raspunsul lui este chintesenta motociclismului in Romania: da, tu crezi ca noi ne luam motocicleta sa stam in trafic ca voi, nu noi ne luam motocicleta sa putem sa depasim cand si unde vrem noi…

  6. Mi se pare de „bun simt” sa vorbesti in acelasi articol atat de „conservari” cat si de masteri in stiinta conservarii

  7. Motociclistii acesti zei ai soselelor superdotati si atotstiutori,(conservari)atunci ei ce sunt…sardine cazute din conserva…

  8. Mare om, mare „adevăr”. A folosi un apelativ denigrator pentru șoferii de autoturisme, e mare lucru. A enumera problemele e una, a categorisi pe toți inferiori, e cu totul altceva.

  9. Acel „să nu mă mai strecor” spus chiar de doamnă spune multe.

  10. N-aș vrea să li se întâmple ce le doresc atunci când mă trezește la 2 noaptea cu zgomotul de avion al ”motocicletei” și nici când trece pe lângă mine ca vântul cu același zgomot asurzitor. O fi plăcerea lui, dar pentru mine e un chin.