VIDEO Muncă la clacă în satele românești din Muntenia, ca în urmă cu 100 de ani, pentru a reconstrui, cu pământ și paie, o casă veche strămutată de la 50 km distanță, din satul Remuș, Giurgiu, în orașul Măgurele/ Casa va deveni muzeu

Lângă București, în orașul Măgurele, peste 50 de oameni au refăcut atmosfera de la vechea clacă țărănească din satele românești, unde sătenii se strângeau pe vremuri pentru a-și oferi ajutor unii altora la treburile gospodărești care presupuneau un efort colectiv. Adulții, unii însoțiți de copiii lor, s-au oferit benevol să ajute la reconstrucția pereților unei case de paiantă, ce a fost relocată de la 50 km distanță pentru a fi conservat patrimoniul construit al satelor din Muntenia.

Casa țărănească ce va fi relocată la Măgurele are valoare culturală pentru sudul Munteniei, a fost construită în perioada interbelică, la 1932, de către Ilie Micu, un telefonist, printre primii din România. O parte dintre elementele construcției au fost strămutate de curând din Giurgiu în Ilfov, la Măgurele, pentru a fi salvate și restaurate. Inițiativa aparține Asociației Monumente Renăscute, un proiect non-profit de salvare a caselor cu valoare culturală din sudul Muntenia.

În această vară, deși Asociația Monumente Renăscute voia să o salveze „in situ”, ea s-ar fi demolat, pentru a fi posibilă extinderea unei parcări de magazin sătesc. Organizația a reușit totuși să o relocheze, mai precis să aducă componente ale casei ridicate în 1932, respectiv tâmplăria, ușile și ferestrele, și a demarat procedura de restaurare și replicare a ornamenticii distruse, la Centrul Cultural al Orasului Măgurele din Ilfov.

„Din punctul de vedere al multora, ea a fost un fel de „Voroneț” al caselor interbelice din Muntenia de Sud”, consideră asociația, făcând referire la picturile de sub șarpantă care decorau fațada.

Sâmbătă, 6 iulie, la Centrul Cultural din Măgurele s-a strâns un număr mai mare de oameni decât au răspuns inițial apelului dat pe Facebook pentru a modela manual pământul argilos amestecat cu paie și a umple structura de lemn a casei. „Claca se strângea pentru un cuplu tânăr și el își făcea o casă era al doilea eveniment ca importanță după nuntă, era tot un fel de dar, munca era a clăcașilor și gazdele trebuiau să pună la dispoziție, mâncare, băutură, lăutari”, a spus Florin Radu Ștefănescu, fondatorul asociației.

Casa reconstruită în Măgurele are prispă și pridvor și 3 camere, iar la final va deveni muzeu, ea va putea fi vizitată. „Am preluat din arhitectura țărănească, arhitectură tipică casei româneaști cu tindă pe mijloc, hol și camere pe stânga dreapta”, a mai spus fondatorul asociației.

Salvarea casei din Remuș survine după un alt proiect al Asociației tot în Ilfov: strămutarea și restaurarea Casei Frusina în 2023, pe un teren pus la dispoziție de primăria din Corbeanca.

Asociația Monumente Renăscute a fost înființată în urmă cu trei ani, cu scopul de a salva casele valoroase abandonate din sudul Munteniei. Este vorba de casele tradiționale care ”încă vorbesc”, a anexelor gospodărești din satul românesc și a altor clădiri de patrimoniu aflate în prag de colaps.

Asociația, care se bazează în mare parte pe sprijinul sponsorilor și voluntarilor, își propune să pună în valoare „nestematele arhitecturii vernaculare Românești”, să le restaureze și să le dea o nouă viață și funcționalitate rezidențială sau turistică, fie pentru actualii proprietari, fie pentru alții, sau să le ofere unor entități publice educativ-sociale.

In vara aceasta printr-un parteneriat cu Fundația Poșta Română, vor fi identificate cele mai valoroase (vernacular) 30 case țarănesti din județele Giurgiu, Ilfov și Teleorman, iar ulterior se va încerca salvarea și restaurarea lor pe modelele Casei Frusina din Corbeanca, Casa Ilie Micu din Măgurele si Casa lui Stirbencea din Călugăreni (proiect ce va demara în 5 august cu o scoala de vara co-finanțată de UAR – Uniunea Arhitecților din România și AFCN -Administrația Fondului Cultural Național).