VIDEO Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu, susține că un ”dezastru pentru natură şi comunitate” a avut loc după ce apele infiltrate într-o veche mină de sare din Slănic Prahova au fost pompate în pârâul Slănic

Fostul şef al Gărzii Naţionale de Mediu Octavian Berceanu reclamă un ”dezastru pentru natură şi comunitate, dar un fleac pentru autorităţi” după ce apa s-a infiltrat într-o mină de sare, nefuncţională de peste 30 de ani, iar societatea Salrom a anunţat că una dintre măsurile dispuse a fost pomparea apei acumulate în vechea mină de sare în apele pârâului Slănic. Salrom a motivat că ”instituţiile abilitate au precizat că este acceptabil un debit de evacuare de 25l/s în condiţiile actuale ale debitului cursului de apă”, transmite News.ro.

Octavian Berceanu a criticat dur, luni, într-o postare pe Facebook, măsurile luate de autorităţi după ce apa s-a infiltrat într-o veche mină de sare din Slănic (Prahova), nefuncţională din anul 1992, iar conducerea Salrom, care administrează locul, a anunţat că una dintre măsurile luate a fost pomparea apei acumulate în vechea mină de sare în albia pârâului Slănic.

”Cazul din Slănic Prahova este azi un dezastru pentru natură şi comunitate, dar un fleac pentru autorităţi, ca pe vremea lui Ceauşescu. În realitate, deversarea apei scoasă din salină, sub forma de saramu,ră, direct în râu, fără nicio tratare prealabilă, reprezintă un dezastru atât pentru natură cât şi pentru cei care folosesc apa, în aval”, a scris Octavian Berceanu.

El a susţinut că în acest caz ar fi trebuit folosită o instalaţie mobilă de osmoză inversă ”pe care ISU ar fi trebuit s-o aibă în dotare pentru evenimentele nefericite de poluare”, fostul şef al Gărzii de Meidu subliniind că o astfel de instalaţie ar fi putut fi utilizată fie de stat, fie de o firmă privată, iar serviciul imputat poluatorului.

”Nu au fost calculate nici prejudiciile de mediu imputabile poluatorului. Saramura nu este mediul propice nici pentru peşti şi nici pentru microorganismele ecosistemului. Nu e ok nici pentru păsări şi nici pentru animalele care se adapă. Infiltrată în sol face imposibilă şi folosirea apei din puţuri sau pentru irigaţii”, a mai scris Berceanu.

Ieşirea publică a fostului şef al Gărzii Naţionale de Mediu a avut loc după ce, recent, societatea Salrom, care administrează minele de sare de la Slănic (Prahova), anunţa, printr-un comunicat, că în Mina Victoria, închisă din anul 1992 şi aflată în conservare, ”există o infiltraţie majoră de apă provenită în mare parte din albia pârâul Slănic”.

Printre măsurile anunţate de Salrom în documentul citat era şi aceea conform căreia ”a fost montată o pompă împreună cu conductele aferente pe puţul de aeraj nr. 1 în vederea evacuării apei din subteran; s-au efectuat probe de pompare pentru verificarea instalaţiei de evacuare a apelor din Mina Victoria, operaţiune încheiată cu succes”.

”În ceea ce priveşte problemele de mediu reclamate cauzate de evacuarea apei infiltrate în Mina Victoria, instituţiile abilitate au precizat că este acceptabil un debit de evacuare de 25 l/s în condiţiile actuale ale debitului cursului de apă. Pârâul Slănic are o salinitate naturală ce a făcut ca biodiversitatea din zona ripariană să fie adaptată acestei concentraţii de sare”, transmitea conducerea Salrom în comunicatul de presă.

”Punctul de vedere din comunicatul SNS SA este unul care ne arată că poluatorii, cu paravan politic, pot da jet cu apa sărată, de sub 25l/s, peste autorităţile statului şi pot genera poluări masive, pentru ca sunt lăsaţi s-o facă, indiferent că aparţin statului sau sunt privaţi. În loc să investească în instalaţii mobile de desalinizare a apei, instalaţii care să poată fi mutate atunci când au loc accidente sau când sunt necesare lucrări similare, oriunde în ţară, autorităţile preferă să facă blatul cu criminalitatea de mediu, pentru că distrugerea ecosistemelor este infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea”, este replica lui Berceanu la explicaţiile conducerii Salrom.

Fostul şef al Gărzii de Mediu prezintă, de asemenea, imagini cu peşti morţi despre care precizează că au fost filmate ”mai jos de locul unde este deversată saramură, în localitatea Vărbilău, la mai puţin de 5 kilometri pe albia râului”.