VIDEO Povestea romilor ”ascunși” de primărie în spatele unui zid din Baia Mare, la Festivalul Internațional de Fotojurnalism Visa pour l’Image, în expoziția-debut a activistului Mugur Vărzariu

Povestea romilor care au fost ”ascunși” de primărie în spatele unui zid din Baia Mare a ajuns la Festivalul Internațional de Fotojurnalism Visa pour l’Image. Fotoreporterul și activistul Mugur Vărzariu va expune, în perioada 31 august -15 septemberie, imagini din viața romilor segregați sub pretextul ”protejării” lor de către administrația locală.

Expoziția „Vocile se ridică în spatele zidului” marchează și debutul activistului cu o expoziție la festival, unde a devenit astfel și primul fotoreporter român care a expus în cadrul evenimentului, conform unui comunicat de presă al fotografului.

Lucrările sale au mai fost însă prezentate și în alte patru ediții distincte ale Visa pour l’Image în timpul nopților de proiecție din cadrul festivalului, prezentând imagini din Siria, luptele de durată ale comunității romilor și viața minerilor din Valea Jiului.

Context

Primăria Baia Mare este obligată, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Maramureș din 14 februarie, să demoleze un zid pe care l-a ridicat în 2011 pentru ca populația romă să locuiască separat de restul locuitorilor.

În timpul unui proces care a durat aproape 4 ani, deschis de fotograful și activistul civic Mugur Vărzariu prin Asociația Loving Colours, judecătorii au decis, în ambele instanțe, că zidul reprezintă discriminare și trebuie să fie demolat în maximum 3 luni.

Dacă primăria, condusă în tot acest timp de Cătălin Cherecheș (cel care a și ridicat zidul și care în prezent este fugar în Germania, fiind condamnat definitiv pentru corupție), nu se va conforma, atunci asociația reclamantă are dreptul să dărâme zidul, au mai stabilit magistrații.

La scurt timp după ce a fost ales primar în Baia Mare, din postura de fost deputat independent, Cătălin Cherecheș a cerut să fie ridicat un zid de vreo doi metri, care să despartă complexul social cu blocurile în care locuia populația romă de restul orașului.

Cum a justificat primăria segregarea romilor? Copiii lor, ai romilor, trebuiau ”protejați” de eventuale accidente rutiere, dat fiind faptul că artera din apropierea blocurilor era intens circulată, fără să spună însă cum are de gând să ”protejeze” și restul copiilor din oraș care se jucau în apropierea altor șosele aglomerate din Baia Mare.

Decizia a stârnit, deci, largi dezbateri în presa vremii, fapt care a amânat vreo săptămână lucrările. Dar ele au început, iar în iulie 2011 zidul, lung de 100 de metri, a fost gata: ”Marele zid țigănesc a fost finalizat” titrau televiziunile. Alte publicații ridicau întrebări despre adevăratul scop al realizării zidului: îi protejează sau îi izolează pe romi?

Zidul de doi metri i-a nemulțumit și pe romi, și pe restul băimărenilor. Pentru primii era prea înalt și se simțeau ”ca la pușcărie”, pentru ultimii era prea jos, încă puteau fi ”atacați cu pietre”, și trebuia ridicat mai sus.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a transmis, la scurt timp de la începerea lucrărilor, că s-a autosesizat, iar primarul a fost amendat. Construcția nu numai că nu a fost oprită, dar zidul nici nu a fost dărâmat ulterior. Povestea integrală, pe G4Media.