VIDEO Ruinele primei biserici de influență bizantină din Transilvania, clasate ca monument istoric, la 9 ani după ce au fost descoperite. Acestea au fost reîngropate, din cauza lipsei banilor pentru a fi puse în valoare

Ruinele celei mai vechi biserici din țară, îngropate sub platoul din fața Catedralei Romano-Catolice ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia au primit regim juridic de monument istoric. Ordinul de clasare a fost publicat în Monitorul Oficial, în urmă cu câteva zile.

Este vorba despre o biserică de secol X-XI, de influență bizantină, clasată în categoria I – arheologie, grupa A. Biserica nu poate însă fi văzută, deoarece ruinele ei au fost reîngropate la scurt timp după descoperirea lor accidentală.

Totul a început în 2011, cu săpăturile pentru înlocuirea conductei de apă potabilă în interiorul Cetății Alba Carolina. Atunci a ieșit la suprafață una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani, cea mai veche biserică din Transilvania, de influență bizantină, ridicată în jurul anului 950.

Cercetătorii au găsit atunci și câteva sute de morminte, peste 100 de monede, majoritatea din secolul XIV, cea mai veche datând de la sfârşitul secolului XI, obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint.

La scurt timp după ce a fost dezgropată, biserica, aflată chiar în fața Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia (ea însăși veche de aproximativ 1.000 de ani), a fost îngropată la loc.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, trimis la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în cetate, în ultimul secol.

”Este o biserică bizantină, după planuri. Hierotheus a fost trimis aici de la Constantinopol, probabil pentru creștinarea localnicilor”, a declarat pentru G4Media.ro directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care explică și de ce a fost îngropată la loc: lipsa de finanțare la momentul respectiv pentru punerea ei în valoare a dus la decizia autorităților locale și naționale de a o conserva în pământ.

La momentul respectiv s-a spus că Biserica Romano-Catolică, proprietara terenului, nu ar fi de acord cu punerea bisericii bizantine în valoare. Deși nu există nici o declarație oficială din partea reprezentanților acesteia în acest sens, speculațiile pe acest subiect continuă și astăzi, la 9 ani după descoperire.

Gabriel Rustoiu spune că ruinele sunt într-o stare relativ bună, deși a fost parțial afectată involuntar de constructorii austrieci ai cetății care au luat pământ din câteva gropi fără să știe că acolo a fost o biserică.

În plus, în Evul Mediu, o parte din piatra existentă în zona cetății a fost folosită pentru construcții civile, fiind la îndemână.

”Săpăturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveală ruina unei biserici cu plan în cruce înscrisă, de tradiţie bizantină, care a funcţionat în intervalul dintre mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI. Această datare destul de exactă, foarte rară în arheologie, se datorează unui context arheologic cu numeroşi indicatori, dar totodată îşi găseşte locul în evoluţia istorică a sitului, în particular, şi în evoluţia istorică a sudului Transilvaniei, în general.

Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X. Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine.

Descoperirea de la Alba Iulia din anul 2011 confirmă importanţa acestei localităţi (probabil nucleu al unei formaţiuni politice locale), nu doar pentru autohtoni, ci şi pentru marile puteri care îşi disputau în epocă controlul regiunii: Ţaratul bulgar (aşezare şi necropolă din secolele IX-X), Imperiul bizantin (construirea bisericii, misiunea de creştinare şi de instituţionalizare) şi statul maghiar al regelui Ştefan (cucerirea centrului de putere, transferarea aici a sediului Episcopiei de rit roman a Transilvaniei) Controlul politic, militar şi religios asupra Albei Iulia trebuie să fi asigurat dominarea unui teritoriu important pe Valea Mureşului. (…)

Proporţiile monumentale ale clădirii ne permit să credem că era destinată unei comunităţi creştine importante din punct de vedere numeric, în care trebuie să vedem populaţia locală creştină, dar şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe traseul dobândirii credinţei în Hristos. (…)

Cu adevărat importantă este certitudinea, dată de această descoperire, că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încercând să menţină în sfera sa de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari”, susţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.

Sursa foto / video: albaiuliaqr.ro