VIDEO Se vor refugia jurnaliștii independenți în podcasturi? Este podcastul viitorul de informare al generațiilor care urmează? Un consultant în social-media explică pe înțelesul tuturor fenomenul podcasturilor

Să ai o structură, să dispui de resurse și să nu vorbești despre tine, ABC-ul de care trebuie să ții cont dacă nu vrei să-i plictisești pe oamenii care au ales să te asculte din primele minute de podcast. Sunt sfaturile lui Alexandru Negrea, consultant și trainer Social Smarts și coordonator al sagaspace.ro și socialsmarts.ro.

Pentru cei care citesc prima dată despre asta, podcasturile sunt, teoretic, materiale audio publicate pe internet, cu structuri asemănătoare unor emisiuni radio sau, pentru cei mai inițiați, podcasturile sunt similare fostelor vloguri. E greu de spus unde, cum și când a început primul podcast, dar un reper ar putea fi anul 2009:

• ”E greu de spus și nici nu e atât de interesant, s-a plecat de la ideea de audio-blog și de la audio-blog, într-o combinație cu Ipod-ul de la Apple s-a ajuns la Ipodcast, podcast, podcasting. Sunt niște băieți creditați pentru primul podcast, dacă e să ne referim la podcasturi ca emisiuni radio, cred că ar trebui să vorbim de 1900, când a apărut prima stație radio de entertainment, nu e cazul. Vorbim eventual de 2009, când a apărut podcastul lui Joe Rogan, care ulterior a ajuns și cam cel mai cunoscut din zona asta de podcasturi de entertainment în 2020 și asta a însemnat și un contract de exclusivitate cu Spotify, cea mai mare tranzacție din zona de podcasturi. Evident, podcasturi sunt multe și de toate felurile, dar aș zice 2005-2010, perioada de început, 2010-2020, perioada de dezvoltare, 2020, un soi de apogeu, 2021 – rămâne să vedem ce se întâmplă, e tot apogeu dar nu se mai vorbește la fel de mult cum se vorbea în plină pandemie”.

Podcasturile au apărut ca o nevoie de a testa, crede Alexandru Negrea. De a testa conținut, tehnologie și forma în care ele pot fi împachetate și livrate cel mai bine:

• ”Pentru că ai nevoie să testezi cam tot ce e de testat, în zona asta de tehnologie ne-am obișnuit că așa se întâmplă. Practic, noi vorbim aici de conținut. O bucată de conținut poate fi pusă pe internet în mai multe forme. Avem text, avem foto, avem video, avem live video, mai nou avem un soi de video efemer, de 24 de ore, pe care îl numim story, și avem formatul exclusiv audio, unde s-ar încadra podcasturile. Podcasturile sunt și video-audio. Deci dacă e interviu, e vechea formă de interviu, dacă e vlogg, sunt anumite vlogguri care acum sunt podcasturi. Deci nu există un motiv clar pentru care apar, e o sumă de motive acolo. Unii au vrut să testeze, poate a fost și o nevoie în piață pentru formatul audio-video, care se poate asculta în paralel cu alte activități. Radio aveam déjà, deci de la radio până la radio on demand era doar un pas. Mai presus de orice, avem nevoie să testăm, să bați în orice tip de conținut, să vezi care sună cel mai bine. Poate se potrivește mai bine pe anumite nișe, poate se potrivește mai bine pe alte subiecte”

Teoretic, oricine poate să facă un podcast, despre orice. De la podcasturi destinate exclusiv familiei sau cercului tău de prieteni până la podcasturi ascultate de sute de mii de oameni, ele și-au făcut loc tot mai des pe internet, atingând un apogeu în miezul pandemiei de coronavirus, din 2020:

”Un podcast poate fi făcut de absolut oricine. Atât timp cât îți asumi niște costuri, o poveste de resurse, îl faci. Îți pui un microfon în față, dai drumul, înregistrezi, dacă se mai adună și 2,3,5, un milion de oameni care se uită la tine… Și cu 3 e ok, poate fi familia, de exemplu, tot podcast se numește. Ai un podcast pe care îl ascultă doar prietenii tăi apropiați și familia. E la fel de podcast ca oricare altul. Deci oricine poate avea un podcast”.

În realitate, însă, nu este la fel de simplu să faci un podcast cu conținut original, calitativ din punct de vedere tehnic și, totodată, atractiv pentru publicul tău, astfel încât să nu-ți pierzi oamenii după primele minute din cauza plictiselii.

Apoi, ce e bine de știut dacă vrei să începi un podcast este că el va costa și câteva sute de euro pe ediție, dacă vrei să intri în liga profi:

• ”Costurile pentru a crea conținut audio/video încep de la câteva sute de lei, în cazul în care faci totul la tine acasă cu un smartphone ieftin și pot ajunge la câteva sute de euro pentru un singur episod de 45-60 de minute, în cazul în care apelezi la serviciile unui studio (în aceste costuri fiind incluse chiria pentru spațiu, chiria pentru echipamente și editarea video de bază)”.

Deși atât de populare, podcasturile nu vor reprezenta principala sursă de informare în masă a viitoarelor generații, consideră Alexandru Negrea, care crede că fiecare nouă generație își caută propria legătură cu mediul de informare de care se simte cel mai apropiată. De obicei, o generație alege platforma de informare care se naște odată cu ea:

În România, podcasturile sunt ascultate de aproximativ 3 milioane de români, conform unui studiu realizat de BRAT și Banca Transilvania în anul apogeului, 2020, susține Alexandru Negrea.

Deși cu un număr considerabil de fani, podcasturile sunt abia la început în România. Cu toate astea, există și podcasturi deja consacrate, cum ar fi MCN Podcast și Mind Arhitect:

• ”Primul studiu despre piața locală de podcasturi a fost desfășurat de BRAT și Banca Transilvania în 2020, iar din acest studiu a reieșit că audiența acestui tip de conținut era atunci de aproximativ trei milioane de români (54% bărbați și 46% femei). 44% dintre aceștia proveneau din mediul urban, iar 29% din mediul rural. Principala platformă pe care o folosea această audiență pentru a asculta/viziona podcasturi era Youtube. Piața podcasturilor din România e la început, dar avem podcasturi consacrate deja, cum ar fi MCN Podcast (audio și video), cu vreo 30 de episoade publicate și uneori peste un milion de vizualizări per episod, sau Mind Architect (doar audio), unul dintre cele mai ascultate din România, conform topurilor Spotify, ajuns deja la sezonul 4. Legat de profesionalizarea acestor creatori de conținut, nu știm exact ce înseamnă asta – reglementare, standardizare – așa că nu folosesc etichete de genul ăsta pentru”.

Va bate podcastul presa tradițională în următoarele generații? E de preferat să te informezi exclusiv din podcasturi și să lași ziarele deoparte? Nu, spune Alexandru Negrea, care consideră că un mix de canale de informare ar fi ideal pentru selectarea știrilor corecte de fake-news.

Pe de altă parte, n-ar fi rău ca jurnaliștii, mai ales cei freelanceri, din afara redacțiilor tradiționale, să testeze podcastul ca vehicul de propagare a informațiilor pe care aceștia vor să le transmită la un public cât mai divers:

• ”Podcasturile sunt materiale pe care le poți consuma în paralel cu alte activități, dar asta nu e o promisiune care schimbă viața cuiva, deci nu am argumente pentru care un tânăr ar trebui să se informeze mai degrabă din podcasturi decât din canalele tradiționale de știri. Ideal ar fi să te informezi folosind un mix de canale, pentru a te asigura că nu e vorba despre o știre falsă (…) Mie îmi place pionieratul și cred că, dacă ai resursele necesare, ar fi bine să testezi podcastul, că e posibil să devină atât o comunitate în sine, cât și o sursă de venit constantă, dar fără să ai această așteptare că va exploda peste noapte. Și pentru că văd multe podcasturi care trec pe la noi prin studio, am învățat că un alt aspect esențial este să ai o structură pe foaie pentru ce se va întâmpla în fiecare episod (…) În afară de cele două-trei podcasturi românești pe care le-am menționat deja, mie îmi place mult The Tim Ferriss Show, Decoder Ring, TNY Fiction Podcast, The Joe Rogan Experience, dar și podcasturi despre marketing și și social media, cum ar fi Social Pros”.

sursa foto: Alexandru Negrea/ Arhivă personală