VIDEO Studiu ANM, în premieră. Ce impact au schimbările climatice asupra mortalității și morbidității la persoanele cu boli cronice cardiace și pulmonare în București: diferențe mari între femei și bărbați

Cercetătorii români de la Agenția Națională de Meteorologie au realizat pentru prima dată un studiu în care au ieșit din profilul lor strict de climatologie și au combinat date legate de evoluția temperaturilor, din timpul valurilor de căldură, cu informații de la Institutul Național de Sănătate Publică privind bolnavii cu boli cronice cardiovasculare și pulmonare. Scopul studiului a fost identificarea efectului insulei de căldură asupra mortalității acum, dar și cu proiecții în viitor, când este de așteptat ca temperaturile să crească în ambele sezoane, de iarnă și de vară, din cauza schimbărilor climatice. Analiza s-a realizat în cadrul proiectului european Exhaustion, finanțat de UE, la care au lucrat atât climatologi, care au ca expertiză principală partea de modelare climatică, predicție, cât și epidemiologi. Cercetarea a început în urmă cu 4 ani, în 2019, și s-a încheiat pe 31 ianuarie 2024.

„Am obținut un rezultat surpriză”, a declarat într-un interviu pentru G4Media, cercetătoarea ANM Roxana Bojariu, care a spus că, dintre oamenii care au asftel de boli cronice în zona de aglomerație urbană, femeile sunt mai sensibile, mai expuse riscului să moară, decât bărbații, la efectul termic. În clima actuală, estimările mortalității la temperaturi ridicate a persoanelor cu boli cronice cardiace și pulmonare la bărbați sunt cu aproximativ 66% mai mari în București decât în mediul rural, în timp ce la femei sunt de aproximativ 100% mai mari în mediul urban decât în rural, potrivit studiului publicat, rezultat în urma cercetării. „S-a văzut în analizele noastre statistice, pentru că acest efect nu a fost regăsit în zona rurală, chiar dacă au fost temperaturi ridicate, ci doar în zona urbană.”, a explicat specialistul ANM.

Cercetarea s-a axat pe impactul schimbărilor climatice asupra mortalității și morbidității legate de bolile cardiace și pulmonare, întrucât, în general, aceste boli care au o dependență de schimbările climatice pe fondul extremelor termice. Potrivit cercetătoarei ANM, dacă se adaugă și efectul poluării, atunci există o sensibilitate mai mare pentru acest tip de bolnavi cu boli cronice. Studii ale Institutului din Munchen arată că dacă avem poluare și temperatură ridicată, atunci efectul se accentuează. „Proiectul a încercat să vadă care este impactul schimbărilor climatice prezente, dar și viitoare, în condițiile unor scenarii climatice, dar și care ar fi mijloacele prin care să se limiteze acest impact pentru a avea o adaptare la aceste noi condiții climatice în Europa.”, a menționat Roxana Bojariu.

La baza studiului au stat datele de sănătate publică pe o perioadă de 10 ani, între 1999-2019, înainte de pandemie, astfel încât raportările să nu fie viciate de posibile „zgomote, bruiaje” date de dezastrul sanitar din perioada epidemiei de coronavirus. „Aceste date ne-au permis să putem face analize și pe sex și pe vîrstă și pe tipul de boală cronică, în așa fel încât să distingem. E vorba de bărbați sau femei care au boli cronice cardiace sau pulmonare, nu populația în general, am folosit proiecțiile unor modele climatice pentru viitor până în 2100, și am făcut niște estimări cam cum ar evolua mortalitatea bazată pe acest studiu observațional.”, a mai explicat Roxana Bojariu, șefa Grupului de Cercetare privind Variabilitatea și Schimbările Climatice de la Administrația Națională de Meteorologie.

„Dacă nu s-ar schimba demografia, nici planificarea urbană, aceeași insulă de căldură, bineînțeles că mortalitatea legată de temperaturi înalte, la sfârșitul secolului, la o creștere netă, mortalitatea crește în sezonul cald. În mediul urban este mai putenică, mortalitatea netă este mult mai mare, legată de temperaturile ridicate. În zona urbană ai totuși acces la asistența medicală, la spitale și cu toate astea mortalitatea crește datorită altor factori legați de insula de căldură a orașului. Această vulnerabilate specifică trebuie avută în vedere atunci când se fac planificări pentru limitarea efectelor de căldură”, a punctat cercetătoarea ANM.

Contribuția cea mai mare a ANM la studiul european „Exhaustion” a fost la pachetul de lucru de modelare climatică, însă, potrivit Roxanei Bojariu, pentru prima dată cercetătorii climatologi au analizat și date legate de sănătatea publică. „Am avut mai multe pachete de lucru și a existat unul de modelare climatică, acolo unde ANM a avut contribuția cea mai mare ca echipă, la celelalte a contribuit în mai mică măsură, dar a trebuit să mergem și noi către partea de epidemiologie, pentru că si epidemiologii, ca și climatologii, se bazează mult pe uneltele statistice, și atunci e nevoie de această abordare, ca fiecare să iasă din stricta specializare.

„Lucrul acesta pe căprării, pe pătrățele, pe rămurele, nu mai merge, când este vorba de schimbarea climei. Este nevoie de această abordare în care fiecare să iasă din propria specializare și să meargă împreună cu alți specialiști, și acest lucru a fost posibil chiar dacă în pachet aveam sarcini de partea de analiză și estimare predictivă climatică doar că ne-a ajutat proiectul să facem inclusiv studii pe date de mortalitate din București și pe zona rurală de lângă București, care să pună în evidență efectul insulei de căldură asupra mortalității, acum, dar și cu proiecții în viitor”, a mai spus ea.

Ca recomandări pentru limitarea mortalității în special a femeilor cu boli cronice, experul ANM spune că sunt mai multe căi abordabile. „Este problema marilor aglomerări urbane, București este un exemplu de zonă, loc unde ar trebui să avem o planificare mult mai bună a adaptării si din perspectiva sănătății publice.

În noua strategie națională am propus stabilirea unui observator național climă-sănătate, pe modelul european, care există în cadrul Agenției Europene de Mediu, ori acest observator național ar urma să aducă împreună epidemiologi, climatologi, sociologi, economiști, în ideea de a ajuta la fundamentarea științifică a deciziilor și pentru a putea să avem aceste planificări locale.”, a menționat cercetătoarea ANM Roxana Bojariu.

Bolile sistemului circulator (BSC) sunt responsabile pentru 50–60% din toate decesele din România. Datorită climei continentale, cu ierni reci și veri foarte calde, există o dependență puternică de temperatură a mortalității CSD. În plus, în capitala București, se preconizează că insula de căldură urbană (UHI) va spori mortalitatea legată de căldură, se arată în nota de fundamentare a studiului. Proiectul “EXHAUSTION” (“Expunerea la căldură și poluarea aerului în Europa – impacturi cardiopulmonare și beneficii ale atenuării și adaptării”), finanțat de Comisia Europeană, în cadrul programului cadru Horizon 2020, are ca obiectiv să îmbunătățească substanțial cunoștințele și să estimeze impacturile corelate dintre schimbările climatice, valurile de căldură, poluarea aerului și sănătatea publică în Europa.