VIDEO Sute de persoane protestează în proximitatea Ateneului, unde are loc ceremonia oficială de preluare a președinției UE / Proiecție laser pe Palatul Regal: We want EU. PSD want Russia

Sute de persoane protestează în fața Bibliotecii Central Universitare din București, în proximitatea Ateneului Român, locul unde are loc, în prezența liderilor Uniunii Europene, ceremonia oficială de preluare de către România a președinției UE.

Manifestanţii scandează lozinci pro Europa, dar îşi manifestă nemulţumirea şi faţă de Guvernul de la Bucureşti.

Aceştia poartă steagurile României şi UE şi afişează pancarte cu mesajele ”Suntem cu voi, Europa!, ”România, fără graţiere”.

Printre manifestanţi s-a aflat şi fostul premier Dacian Cioloş.

”Vrem în Europa, nu vrem dictatură! Ne-am adunat astăzi aici pentru a le arăta liderilor europeni dorința nostră pentru Democrație. Nu vom permite ca o mână de hoți să ne reducă la tăcere. România este în Uniunea Europeană și acolo trebuie să rămână!”, au precizat cei de la comunitatea Corupția ucide pe pagina de Facebook.

Oamenii scandează ”Vrem Europa, nu dictatură” și au pancarte cu mesaje în limba engleză precum: ”Stop corruption”, ”EU, sorry for this gov”, ”Romania fights for justice”, ”73% of Romanians say corruption affects them”, ”Wellecome to Romania”.

Galerie foto realizată de Inquam Photos (autor: Octav Ganea):

Pe Palatul Regal a fost proiectat cu laser mesajul ”We want EU. PSD want Russia” – ”Noi vrem Uniunea Europeană. PSD vrea Rusia”.

Manifestația a fost anunțată de organizaţiile Rezistenţa, Corupţia Ucide, Declic şi Iniţiativa România.

„Pe data de 10 ianuarie, la Ateneul Român, întregul leadership al Uniunii Europene (preşedinţii Consiliului European, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, comisarii europeni, leaderii grupurilor din Parlamentul European) vor participa la preluarea preşedinţiei rotative de către România. Vor fi prezenţi Donald Tusk (Preşedintele Consiliului), Antonio Tajani (Preşedintele Parlamentului European), Jean-Claude Juncker (Preşedintele Comisiei). Alături de toţi ceilalţi decidenţi ai Uniunii Europene. Vrem să fim alături de ei. Vrem să fim văzuţi de ei. Vrem să se înteleagă că, în ciuda politicilor guvernării actuale, românii sunt cetăţeni ai Europei, care cred în valorile care stau la baza UE: libertate, stat de drept, justiţie independentă, solidaritate, transparenţă în decizii şi în cheltuirea banului public”, a spus organizatorii.

Ei au anunțat că îi aşteaptă în Piaţa George Enescu pe cei care înţeleg că dreptul de a munci şi a învăţa în Europa, creşterea nivelului de trai al populaţiei în ultimii 10 ani, dezvoltarea societăţii româneşti în ultimul deceniu, situaţia agriculturii românesti, infrastructura, spitalele şi şcolile cu un nivel acceptabil, drepturile omului, statul de drept şi justiţia independentă, depind de apartenenţa la UE şi care consideră că „atacurile asupra UE comise de guvernarea actuală sunt atacuri asupra prosperităţii şi stabilităţii României, cetăţenia europeană ne oferă protecţie împotriva posibilelor abuzuri ale statului, dreptul de a călători, de a vizita lumea, de a vorbi liber sunt lucruri de care părinţii noştri nu au beneficiat”.

Participanţii au fost îndemnaţi că vină cu cu steagurile României şi ale UE.

La manifestaţie şi-a anunţat prezenţa şi filosoful Mihai Şora, participant constant la protestele faţă de actuala guvernare.

„Mâine voi fi la Ateneu: nu în sală, ci undeva afară, în mulţime: pentru ca mai-marii Europei aflaţi la Bucureşti să priceapă că „ei“, românii aceia care îi vor întâmpina, „oficialii“ noştri aflaţi la guvernare sunt doar accidente ale României recente, nefericite întâmplări de care, odată şi-odată, vom scăpa. Să înţeleagă, cu alte cuvinte, că acei români sunt diferiţi de noi. Că „ei“ sunt „ei“, noi suntem noi. Pe scurt: că cei din stradă, nu cei de la tribuna oficială sunt oamenii cu adevărat vii ai acestei ţări. Iar viii cu viii, hoţii cu hoţii. Europa suntem noi”, spune el, la finalul unei postări în care constată că „Ei“ înseamna „răul absolut, răul concret, răul care nu cunoaşte jumătăţile de măsură, nu se intersectează niciodată cu Binele, nici nu-şi pune problema Binelui, nu are ştiinţă de vreun bine oarecare” şi că „este pentru întâia oară după Revoluţie când pronumele „ei“ a căpătat, din nou, un conţinut limpede”.