VIDEO Terapeutul Georgiana Spătaru, despre mecanismul bullyingului și despre ce trebuie să facă adulții într-o asemenea situație. Cât de prezente sunt agresiunile de acest fel în România, o țară cu lege anti-bullying

Unul din patru copii din România a fost umilit în fața colegilor și unul din trei a fost amenințat cu bătaia de colegi sau exclus din grupul acestora, ceea ce situează țara pe locul 3, în clasamentul a 42 de țări în care a fost investigat fenomenul.

Bullyingul nu se întâmplă însă doar în pauze, în curtea școlii sau pe holuri, ci și în mediul online. Datele legate de acest fenomen pot fi aproximative, dar fenomenul în sine este extrem de vizibil și prezent în viața familiilor cu copii la școală.

Situațiile concrete în care copiii devin victime ale agresiunilor abundă în spațiul public, dar multe cazuri sunt ascunse sau minimalizate inclusiv de profesori.

În plus, față de situațiile evidente, în care agresiunile se produceau ”la vedere”, în curtea școlii, mai apare o situație: bullyingul online. La fel de periculos, spun specialiștii și cu aceleași urmări psihologice.

Potrivit unui raport al organizației Salvați Copiii, vârsta medie la care cei mici încep să petreacă timp online este de 9 ani și procentul celor care o fac, crește cu vârsta. Cele mai populare rețele în rândul copiilor sunt Tik Tok, Facebook, Youtube și Instagram, nu neapărat în ordinea aceasta, însă peste 85% le folosesc pe toate 4.

54% dintre copii spun că s-a întâmplat ca cineva să îi deranjeze sau să ii supere în timp ce vorbeau pe Internet, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul fetelor și elevilor de liceu.

25% dintre copii menționează că au fost deranjați sau supărați de persoane cunoscute pe Internet.

Peste 44% dintre copiii deranjați pe Internet spun că au fost foarte supărați sau destul de supărați în urma incidentului, fetele afirmând într-o măsură semnificativ mai ridicată că au fost mai deranjate.

Asociația Salvați Copiii a realizat un studiu legat de utilizarea internetului de către copii, cu o serie de concluzii interesante:

• 42% dintre copii afirmă că știu situații în care un prieten, coleg sau apropiat a fost deranjat sau supărat, pe Internet. Între acestea, întâlnim semnificativ mai multe fete și elevi de liceu
•  43% dintre copii afirmă că postează online informații personale precum fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg.
• Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenți, urmată de discuțiile în grupul de egali și cele cu părinții sau profesorii.
• 47,6% dintre copii afirmă că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informațiilor citite online.
• 61% dintre respondenți spun că s-au simțit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe Internet, semnificativ mai multe fete și elevi de liceu.
• Principalele tipuri de informații despre care copiii spun că i-au făcut să se simtă inconfortabil sunt conținutul violent, cel care incită la violență sau cel sexual explicit. Reclamele online sunt considerate deranjante de jumătate dintre copii.
• Chiar dacă se declară deranjați de anumite informații întâlnite online, sub 2 din 10 copii au o reacție, fie de a vorbi cu cineva sau a găsi o soluție pentru rezolvarea situației.

Conform studiilor realizate de către Salvați Copiii, 5 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au fost hărțuiți în mediul online.

”Spre deosebire de situațiile clasice de bullying, în care comportamentele de hărțuire se întâmplă față în față, iar victima are posibilitatea de a-și identifica agresorul și de a ști cui să atribuie comportamentul agresiv, în mediul online acest lucru, de multe ori, nu este posibil.

În plus, dacă în realitate, în dimensiunea offline, comportamentul de bullying se oprește la un moment dat iar situația umilitoare sau agresivă se încheie, hărțuirea online pare să fie fără sfârșit – ne urmărește în camera proprie, pe tableta personală, pe laptopul din sufrageria familiei.

Spre deosebire de alte forme de bullying, cyberbullying-ul are un caracter permanent și anonim, care face ca impactul său negativ să fie uriaș” se arată în raportul organizației.

Salvați Copiii România a pus la dispoziția copiilor, profesorilor și a părinților, o platformă unde bullyingul poate fi raportat. Poate fi accesată AICI.

• ”Dificultatea cea mai mare în timpul școlii, începând din primele clase, de când eram kinder, ca să zic așa, a fost bullyingul pentru că, fiind o persoană cu dizabilități și fiind pe deasupra și rom, adică minoritar… toată lumea se uită la tine așa, stigmatizându-te oarecum. Ok, dar de ce să stăm cu persoana respectivă, de ce să interacționăm. În ceea ce privește școala, mai mult bullyingul a fost din partea colegilor, profesorii încercau să fie ei înțelegători și să mă ajute să mă integrez în comunitatea respectivă” spune Napoleon Dolar Muntean, despre care G4Media a publicat deja un articol legat de povestea sa de viață.

Ștefan M., din Cugir (județul Alba), își amintește cum fiul său a fost victima colegilor săi. S-a ajuns chiar la violențe fizice, iar unul dintre efectele pe care l-a remarcat a fost acela băiatul a început să se simtă vinovat că i-a raportat pe cei care l-au bătut. De altfel, și unul dintre profesori i-a spus la momentul respectiv că a fost o joacă și că băieții se hârjonesc așa de când lumea.

Georgiana Spătaru, despre mecanismele acestui fenomen. Ce trebuie să facem

Georgiana Spătaru, fondatoarea exercitiidefericire.ro, cu vastă experiență în psihoterapie și dezvoltare personală, explică pentru G4Media, mecanismele acestui fenomen.

De ce unii copii tind să îi abuzeze pe alții, care sunt efectele asupra victimelor și ce ar trebui să facem, sunt principalele teme abordate cu Georgiana.

”Bullyingul este un fenomen care trebuie privit atât din perspectiva cauzalității, cât și, desigur, a efectelor. Ceea ce ne determină să fim abuzatori, fie emoțional, verbal, prin toate atitudinile noastre și chiar fizic să îi rănim pe ceilalți sunt de cele mai mute ori emoțiile neexprimate.

Copiii învață mai târziu să își gestioneze emoțiile și să le facă față, să le poată comunica… au un alt proces decât adulții, desigur. De aceea, orice emoție care rămâne stocată, în care copilul rămâne captiv, este o emoție pe care o va scoate la suprafață.

Dacă este copilul abuzat acasă, va găsi un fel prin care să îi abuzeze și pe ceilalți și este de fapt felul prin care acesta exprimă ceea ce trăiește.
E un fel de a comunica lumii că mediul din care vine se întâmplă ceva.

Așadar pentru a combate acest fenomen numit bullying este important să pornim de la cauze.

În schimb efectele asupra copiilor care sunt abuzați sunt devastatoare. Pentru că de cele mai multe ori, un copil care suferă de bullying va avea resursele emoționale și cognitive să rezolve această situație abia la vârsta adultă.

Imaginați-vă că un astfel de copil va crește cu o stimă de sine scăzută, având sentimentul că tot ceea ce i se întâmplă este de adevăratelea vina lui, considerând și luând totul personal.

Va avea dificultăți de integrare, de comunicare, de performanță chiar. Cu cât un copil este supus bullyingului, cu atât rezultatele sale sunt mai slabe, atât în procesul de învățare cât și în procesul de integrare în grupurile din care face parte.

De aceea, cei care pot rezolva această situație sunt mereu profesorii, părinții și adulții din jurul acestui fenomen.

Primul lucru pe care îl recomand pentru această situație, de fiecare dată când observăm că se întâmplă acest fenoment în jurul copilului nostru sau al unui copil față de care avem un atașament este să îl oprim, să oprim momentul, să intervenim asupra contextului și să explicăm din perspectiva noastră de adulți, specialiști sau nu, că este un lucru nociv”.

Bullyingul la adulți, de la glume la agresiune

Acest tip de agresiune, bullyingul, poate afecta și adulții. Georgiana Spătaru explică de ce glumele direcționate asupra aceleiași persoane reprezintă de fapt o agresiune.

”Desigur și adulții pot să sufere de bullying. De cele mai multe ori, bullyingul într-un grup de adulți se întâmplă sub formă de glume, care par niște glume nevinovate, pe are grupul le acceptă dar în momentul în care ele sunt direcționate spre aceleași persoane și în mod repetat, devine o agresiune.

Obișnuiesc să spun în terapii că o glumă este ceva ce ne face pe toți să râdem. Dacă doar cel care a inițiat gluma râde, este indicatorul faptulului că este bătaie de joc, sau bullying.

De cele mai multe ori, exact ca în cazul copiilor, adulții care inițiază astfel de efecte asupra celorlalți sunt cei care au o proastă gestiune emoțională. Au o dificultate de a înțelege că e ceva în viața lor care îi deranjează, de care se simt amenințați, de care se tem că pot fi judecați de ceilalți și reacționează la anumiți stimuli care îi pot îndrepta cu atenția spre lucrurile gri, neidentificate emoțional, ori neidentificate ca percepte, ca și convingeri la nivel mental.

În cele mai multe situații, adulții reușesc să se apere în astfel de contexte, mai puțin adulții care au fost victime și în copilărie și ajung din nou, la vârsta adultă, victimele unui abuz similar cu cel trăit în copilărie”.

România are o lege anti-bullying

Din 2019, România are o lege anti-bullying.

Fiecare unitate de învățământ  trebuie să înființeze un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri, potrivit acestei legi.

Între aceștia se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”.

În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying.

Deocamdată nu există rapoarte legate de modul de funcționare și de eficiența acestei legi.

Sursa foto: Pixabay