VIDEO TikTok și pericolele radicalizării. O discuție în redacția care face jurnalism ca răspuns la informațiile distorsionate care modelează opiniile tinerilor din România

În ultimii ani, TikTok a devenit una dintre cele mai populare platforme de social media, în special pentru tineri, care reprezintă 70% din publicul activ al rețelei. Conform ultimelor date legate de România, publicate de TikTok pe 22 noiembrie anul trecut, numărul de utilizatori care folosesc aplicația în fiecare zi este că 8,1 milioane de români. Platforma a intrat abrupt în atenția publică locală și internațională după ce Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale, anulate ulterior, a crescut semnificativ în sondaje în ultima lună după o strategie de promovare masivă pe TikTok. Aici materialul.

Deși această platformă este apreciată pentru creativitate și divertisment, experții în educație civică și jurnalism atrag atenția asupra fenomenului îngrijorător de radicalizare a tinerilor. În acest context, tinerii sunt tot mai expuși unor informații necontrolate și polarizante, ceea ce poate duce la formarea unor opinii politice extreme, fără un filtru critic adecvat.

Diana Filimon, mentor social și Ashoka Fellow, a observat că fenomenul radicalizării în rândul tinerilor a început să fie evident încă din 2017, când a remarcat semne de nostalgie după comunism în rândul tinerilor care nu au trăit în acea perioadă. „Am început să facem proiecte educaționale pe teme de educație civică și jurnalism pentru tineri, pentru a le oferi alternative la informațiile distorsionate pe care le consumă. A fost clar că pandemia și inflația din ultimii ani au adâncit anxietatea în rândul tinerilor, făcându-i vulnerabili la voci antisistem, indiferent de spectrul politic din care provin”, explică Filimon.

În acest context, TikTok a devenit un teren fertil pentru răspândirea unor mesaje radicale. Tinerii ajung să adopte viziuni extremiste, influențați de influenceri care nu sunt supuși rigorilor jurnalismului, dar care se prezintă ca autorități în domenii pe care nu le stăpânesc. Alexandra Clapa, redactor-șef al platformei GenȘtiri, susține că este esențial ca tinerii să fie educați să verifice informațiile din mai multe surse și să fie atenți la contextul în care sunt prezentate anumite mesaje. „Ne gândim mereu că postăm pentru un tânăr de 16 ani dintr-un oraș mic din România și încercăm să explicăm termenii și informațiile într-un limbaj accesibil. Este important ca tinerii să fie conștienți de faptul că nu tot ce circulă pe TikTok este adevărat,” adaugă Alexandra.

Rareș Antal, tânăr jurnalist și creator de conținut pe TikTok, atrage atenția asupra faptului că TikTok este o platformă care decide ce văd utilizatorii și nu invers. „Când deschid TikTok-ul, tinerii nu au control total asupra informațiilor pe care le consumă. Algoritmul platformei le furnizează un flux de conținut care le poate amplifica opiniile radicale, iar acest lucru le influențează gândirea și comportamentul”, spune Rareș. De asemenea, Denisa Cotor, jurnalistă pe social media, adaugă că este crucial ca tinerii să consume informații cu discernământ și să fie conștienți de pericolele expunerii la conținut polarizant și dezinformator.

Pentru a combate acest fenomen, organizațiile care lucrează cu tinerii în educație civică și jurnalism, cum ar fi Forum Apulum, își propun să ofere tinerilor alternative sănătoase de informare. „Noi nu doar că încercăm să înțelegem cum ajung tinerii la opinii radicale, dar vrem să le oferim și instrumentele pentru a evita capcanele radicalismului. Vrem să le arătăm că există mai multe surse de informare și că nu trebuie să alunece într-o singură direcție”, explică Diana Filimon.

În privința lipsei de reglementare a TikTok, care ar trebui să impună măsuri mai stricte pentru a preveni răspândirea de mesaje radicale, Filimon menționează că este nevoie de reglementări la nivel internațional, nu doar național, pentru a proteja democrația și pentru a asigura un mediu online sigur pentru tineri. „TikTok este o platformă care poate fi mult mai transparentă. Este esențial să negociem termeni clari cu aceste platforme pentru a preveni radicalizarea și manipularea tinerilor”, spune ea.

În VIDEO de mai jos sunt intervievați: Diana Filimon, mentor și inovator social, Alexandra Clapa, 23 de ani, jurnalist și redactor -șef Gen, Știri, precum și Denisa Cotor și Rareș Antal, jurnaliști la redacția ce publică conținut exclusiv pe rețelele sociale.