VIDEO Visul unui cofetar: Cezar, absolventul de Turism care a învăţat din pasiune să facă torturi cu sprijinul prietenilor care îi plăteau ingredientele, a ajuns să aibă propriul laborator

Cezar Stanislau a terminat Facultatea de Turism cu gândul la cariera pe care spera să o aibă în domeniul în care s-a specializat. Pasiunea pentru gătit prăjituri, în special torturi, a fost mai puternică şi l-a determinat în cele din urmă să schimbe macazul. După ce a lucrat timp de şase ani ca recepţioner într-un hotel din Capitală a decis că este momentul să-şi urmeze visul: acela de a deveni cofetar. A început timid cu un blog, după care prietenii l-au încurajat şi l-au determinat să vadă că este pe drumul cel bun.

„Am terminat economia turismului şi am lucrat şase ani în turism, în hotel. La un moment dat mi-am dat seama că îmi place foarte mult să gătesc. Am început prin a face deserturi micuţe acasă, după care mi-am dorit să fac nişte torturi. Dar neavând capacitatea de îmi face un tort şi să îl mănânc singur acasă, am zis că poate mă ajută prietenii mei. În sensul că ei îmi plăteau ingredientele şi eu le făceam un tort, fără niciun extra cost bineînţeles, ci doar să îmi plătească ingredientele. Aşa am putut să îmi exprim această latură artistică şi să văd exact ce implică această treabă. Eram pe întuneric, eu nemaifăcând torturi, nu ştiam cu ce se mănâncă. Aşa am început uşor, uşor să mă documentez şi să mă îndrept în această direcţie.”

A închiriat un spaţiu de 30 de mp, şi-a cumpărat echipamente second-hand şi a pus foarte mult suflet. Acestea sunt ingredientele folosite de Cezar pentru a pune bazele actualei afaceri.

„La început aveam un laborator foarte mic. Avea 30 de mp, un garaj practic. Toate echipamentele le-am luat second-hand, o investiţie extraordinar de mică pentru că nu credeam că o să meargă şi am zis că trebuie măcar să încercăm. Şi uşor, uşor a mers pentru că aveam un design mai deosebit, nu am mers pe pasta de zahăr cum se fac torturile în mod obişnuit, ci îmbrăcăm torturile într-o cremă de unt şi folosim ca decor hârtie comestibilă pe care o aplicăm pe tort. Aşa putem să îl decorăm cu absolut orice. Aşa, torturile sunt foarte viu colorat şi prind foarte bine la public.”

În prezent, Cezar are propriul laborator în care lucrează 10 angajaţi. Momentan îşi vinde produsele online şi speră că în acest an îşi va deschide un magazin de desfacere.

„Ideea este că nu avem niciun desert tradiţional. Nu avem savarine, nu avem amandine, toate deserturile sunt oarecum moderne. Ţinem foarte mult la standardele foarte ridicate. Produsele noastre trebuie să arate foarte bine şi să fie gustoase.”

Fondurile europene pe care Cezar le-a accesat anul trecut au fost gura de oxigen care l-a ajutat să-şi pună la punct câteva lucruri vitale pentru afacerea sa.

„Anul trecut am accesat nişte fonduri europene, aproximativ 18.000 de euro, din care 11.000 s-au dus pe un cuptor nou de care aveam nevoie pentru că cuptoarele noastre sunt second-hand şi sunt cam bătrânele, şi nu mai duc, şi aveam nevoie de ceva nou şi profi. De restul banilor am carosat o maşină. Am făcut-o frigorifică. Vara, traficul este infernal în Bucureşti şi dacă nu ai o maşină frigorifică, nu ai nicio sanşă să te deplasezi. Puteam să folosim banii aceştia pe salarii, chirii sau materie primă. Noi am ales să le folosim pentru modernizare.”