Viktor Orban: Acordul UE asupra reformei privind refugiații este „inacceptabil” / Vor să transforme cu forța Ungaria într-o țară de migranți

Ungaria a catalogat vineri drept „inacceptabil” un acord al Uniunii Europene de revizuire a normelor blocului privind statele membre care găzduiesc solicitanți de azil și migranți, potrivit agenției AFP.

„Bruxelles-ul abuzează de puterea sa. Ei vor să relocheze cu forța migranții în Ungaria. Acest lucru este inacceptabil, vor să transforme cu forța Ungaria într-o țară de migranți”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, citându-l pe premierul ungar Viktor Orban.

Joi, miniștrii europeni de interne au ajuns la un acord cu privire la două aspecte-cheie ale reformei politicii de migrație, la capătul unei zile de negocieri dificile, care au înfruntat rezistența din partea Italiei și a Greciei, în special.

Reforma prevede un sistem de solidaritate între statele membre în ceea ce privește refugiații și o examinare accelerată a cererilor de azil ale anumitor migranți la frontiere, pentru a-i întoarce mai ușor în țara de origine sau de tranzit.

Această undă verde deschide calea discuțiilor cu Parlamentul European, în vederea adoptării reformei înainte de alegerile europene din iunie 2024.

„Nu sunt decizii ușoare pentru toți cei aflați la masă, dar sunt decizii istorice”, a apreciat ministrul german de interne Nancy Faeser.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat un „pas foarte important” pentru Pactul privind azilul și migrația, care urmează să fie prezentat în septembrie 2020.

Opoziția Poloniei și Ungariei

Polonia și Ungaria au votat împotriva propunerilor, în timp ce Bulgaria, Malta, Lituania și Slovacia s-au abținut, potrivit președinției suedeze a Consiliului UE, care a condus negocierile lungi și complexe.

Anterior, aproximativ zece state membre, printre care Italia și Grecia, și-au exprimat opoziția sau rezervele față de propunerile aflate pe masă. Un nou text de compromis a fost apoi elaborat pentru a convinge cât mai multe dintre ele, în special țările mediteraneene, care sunt țările prin care migranții ajung în UE.

Ministrul italian Matteo Piantedosi și-a exprimat satisfacția că „toate propunerile sale” au fost acceptate. „Am exclus ipoteza ca Italia și toate statele membre de primă intrare să fie plătite pentru a-i ține pe migranții în situație neregulamentară pe teritoriul lor. Italia nu va fi centrul de primire a migranților în numele Europei”, a declarat el într-un comunicat de presă.

Unul dintre textele convenite de miniștri prevede o solidaritate obligatorie, dar „flexibilă” în cadrul UE în ceea ce privește îngrijirea solicitanților de azil. Statele membre ar urma să fie obligate să primească un anumit număr dintre acești solicitanți de azil care ajung într-o țară din UE supusă presiunii migratorii sau, în caz contrar, să contribuie financiar.

Compensația financiară avută în vedere este de aproximativ 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil care nu este relocat. Aceste sume ar urma să fie vărsate într-un fond gestionat de Comisie și destinat să finanțeze proiecte legate de gestionarea migrației.

Celălalt text aprobat de miniștri obligă statele membre să pună în aplicare o procedură accelerată de examinare a cererilor de azil – timp de maximum 12 săptămâni – în centrele situate la frontiere, pentru migranții care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici șanse de a primi statutul de refugiat.

Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru cetățenii din „Maroc, Algeria, Tunisia, Senegal, Bangladesh și Pakistan”, a comentat secretarul de stat belgian pentru azil și migrație, Nicole de Moor.

Scopul este de a facilita întoarcerea acestor migranți în țara lor de origine sau de tranzit.

„Nu este perfect”

Italia și Grecia, precum și alte țări, solicitau posibilitatea returnării migranților cărora le-a fost refuzat dreptul de azil în țările terțe „sigure” prin care au tranzitat, chiar dacă nu există alte legături (familie, muncă etc.) între migrant și țara respectivă. Această idee s-a lovit de ostilitatea Germaniei. Compromisul stipulează că este la latitudinea statelor membre să evalueze dacă simplul tranzit constituie o legătură suficientă.

Ministrul german solicitase ca „familiile cu copii mici să nu fie supuse procedurii la frontieră”. Cu toate acestea, această dispoziție, care a fost susținută de o minoritate de state membre, apare doar într-o anexă la text.

Ministrul francez Gérald Darmanin, care a fost nevoit să părăsească reuniunea dimineața devreme după un atac cu cuțitul la Annecy (estul Franței), a declarat că „nu totul este perfect” în propuneri. „Dar tocmai prin acest compromis vom reuși să fim mai eficienți și, mai ales, să dăm viață Uniunii Europene”, a spus el.

Chestiunea reformei sistemului de azil a revenit în fruntea agendei celor 27, în condițiile în care numărul migranților care sosesc în Uniune a crescut de la sfârșitul pandemiei și în condițiile în care aproximativ patru milioane de ucraineni s-au refugiat în UE. Tendința este spre o politică de migrație din ce în ce mai restrictivă, pe fondul recentelor succese electorale ale extremei drepte în mai multe state membre.