Viktor Orban, criticat de presa de opoziție din Ungaria pentru revizionism: A trecut o linie roșie, un premier responsabil nu face declarații care să pună la îndoială suveranitatea unei alte țări / Orban e izolat, presa mondială nu mai scrie despre el

Ziarul maghiar de opoziție Nepszava a publicat o critică dură la adresa premierului Viktor Orban după ce acesta a exprimat opinii revizioniste în discursul de sâmbătă de la Băile Tușnad. ”Un șef de stat responsabil nu face declarații care să pună la îndoială suveranitatea unei alte țări în nicio circumstanță, dar mai ales în plin război de rescriere a granițelor”, arată Nepszava, care mai scrie că ”linia roșie a fost în cele din urmă depășită atunci când premierul nostru a spus: „S-a mai scris că nu trebuie să vorbim despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. M-am întrebat ce au vrut să spună. Cred că se refereau la Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar noi nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești”.

Analiza integrală publicată de Nepszava:

Un Viktor Orbán epuizat, limitat la bariere și marcându-și autogoluri. Singurele sale arme rămase sunt cinismul și ironia.

Viziunea premierului ungar s-a epuizat, iar în discursul său din ziua de închidere a celei de-a 32-a ediții a Universității Libere de Vară și a Taberei Studențești Bálványos, nu a venit cu nicio idee sau mesaj nou și nici nu a anunțat un program, așa cum face de ani de zile. Atât de „plat” a fost, încât de data aceasta nici măcar nu a ajuns în pragul presei mondiale, unele agenții de știri relatând că în discursul său din România a atacat din nou Uniunea Europeană și a făcut referiri ironice la adresa autorităților române, dar nu a provocat reacții sau analize deosebite. Atacul la adresa UE și cuvintele denigratoare ale premierului ungar sunt acum atât de obișnuite încât nimeni în Europa și nimeni la Washington nu este deranjat de faptul că liderul izolat al unei țări europene de zece milioane de locuitori, care nu reprezintă un factor geopolitic, consideră că America este în declin și că adevărata putere numărul unu a lumii este acum China, care se ridică precum o cometă.

De asemenea, nu a avut nimic special de spus pentru patria sa, în afară de repetarea stereotipului mincinos al opoziției maghiare finanțate de Occident, care a fost propagandată la nesfârșit de guvern, și de lauda presupusei politici economice maghiare de succes, el afirmând nici mai mult, nici mai puțin decât că populația Ungariei se scaldă în lapte și unt.

Nici partidele maghiare nu au acordat prea multă importanță discursului premierului, care, după cum a afirmat Momentum într-o declarație, „a avut un singur mesaj adevărat: că avem mari probleme”, restul au fost doar vorbe goale.

Apariția lui Viktor Orbán în Tușnad în acest an a fost importantă din alt punct de vedere. El a arătat pe scară largă cât de dezbrăcat este regele și a demonstrat încă o dată că premierul nostru este incapabil să evalueze unde este linia pe care nu o poate, în niciun caz, depăși în calitate de lider numărul unu al unui stat. Într-adevăr, Viktor Orbán a depășit mai multe astfel de linii roșii în Băile Tușnad.

După cum a relatat Népszava pe baza propriilor informații după întâlnirea informală Orbán-Ciolacu de miercurea trecută de la București, premierul ungar a primit de data aceasta nu doar o invitație la prânz, ci și un avertisment preliminar din partea guvernului român. Într-un demers nepublic, ministerul de externe de la București a arătat fără menajamente că, în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, se așteaptă ca premierul ungar să sublinieze valorile reprezentate de Uniunea Europeană, solidaritatea și unitatea în cadrul alianței și să evite declarațiile divizatoare sau care jignesc sensibilitățile românești. Același lucru a fost precizat diplomatic într-un comunicat al Guvernului României după întâlnirea dintre cei doi prim-miniștri.

Ulterior, însuși Orbán a anunțat la Băile Tușnad, cu o notă de ironie, că anul acesta Ministerul român de Externe i-a „venit în ajutor” și i-a scris ce nu trebuie să vorbească, despre ce poate vorbi, dar și cum și despre ce trebuie să evite să vorbească. „Acesta este un document oficial interstatal, pe care acum îl cunoașteți”, a conchis Orban, în hohotele de râs ale celor cinci mii de spectatori ai săi (potrivit organizatorilor).

Simplul act de a face publică o notă oficială a unui alt stat este un scandal, iar a face haz de necaz pe seama ei este și mai mult.

Linia roșie a fost în cele din urmă depășită atunci când premierul nostru a spus: „S-a mai scris că nu trebuie să vorbim despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. M-am întrebat ce au vrut să spună. Cred că se refereau la Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar noi nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești”. Un șef de stat responsabil nu face declarații care să pună la îndoială suveranitatea unei alte țări în nicio circumstanță, dar mai ales în plin război de dobândire teritorială, în timpul căruia a fost acuzat în mod repetat din diverse direcții de revizionism deschis și de a spera la refacerea Ungariei istorice de către tiranul Rusiei agresoare.

Izolarea europeană a lui Viktor Orbán nu va face decât să crească după aceasta, iar problema este că victimele nu vor fi premierul și cei câțiva privilegiați ai regimului său, ci Ungaria în ansamblul ei, care devine un lider la toți indicatorii economici și sociali, și nu în ultimul rând maghiarii din România.

Guvernul român pur și simplu nu poate ignora declarația premierului ungar, și nu numai din motive de politică internă: anul viitor vor avea loc patru alegeri în România – locale, parlamentare, europene și prezidențiale – iar partidele aflate la putere sunt deja serios contestate de ascensiunea extremei drepte naționaliste și antieuropene.

Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat acest lucru pentru Bloomberg, spunând că se pregătește o declarație guvernamentală, dar că aceasta nu a fost făcută publică până la momentul redactării acestui articol. Potrivit surselor noastre, ambasadorul Ungariei la București a fost convocat la Ministerul de Externe luni dimineață, când se presupune că documentul oficial va fi înmânat și apoi făcut public. Potrivit unor opinii românești din presă și din rețelele de socializare, din moment ce Orbán a pus practic la îndoială suveranitatea României asupra Transilvaniei și Ținutului Secuiesc, acesta ar trebui să fie declarat persona non grata în România. Acest lucru nu este ceva ce guvernul de la București ar îndrăzni să facă, chiar și demersurile trimise în legătură cu discursul au fost o mișcare neobișnuită și dură din partea lor. Este, de asemenea, puțin probabil ca ei să interzică Adunarea Liberă de la Tușnad în sine sau să restricționeze participarea lui Orbán la aceasta, dar nu există nicio îndoială că „începutul frumos de prietenie” cu premierul Marcel Ciolacu și guvernul său, prefigurat de premierul ungar, a fost șters. Nu putem decât să sperăm că, așa cum a scris un important publicist al portalului independent de știri G4Media, autoritățile de la București vor avea înțelepciunea de a nu pedepsi comunitatea maghiară din România ‘pentru jignirile Budapestei sau ale liderilor maghiari din Transilvania care își aplaudă idolul revizionist cu ochii larg deschiși’. Orbán va pleca într-o bună zi, orbanismul poate supraviețui o vreme, dar maghiarii din Transilvania sunt aici pentru a rămâne. Iar România are datoria de a se îngriji de viitorul lor așa cum ar face-o cu viitorul oricărui alt cetățean al său”.

Și de ce este regele dezbrăcat? Pentru că, oricât de mult s-ar fi clătinat Orbán cu cinism gol în Tuțnad, remarcile sale grosolane și glumețe pe seama ministerului de externe și a premierului român (i-a urat succes lui Ciolacu, care a preluat funcția în iunie, adăugând că este al 20-lea premier român de când Orbán a preluat conducerea Ungariei) au fost de fapt o recunoaștere forțată a neputinței sale. Deși motto-ul întregii tabere și al prelegerii sale bine anunțate a fost „Time for Peace”, de data aceasta a fost forțat să evite subiectul în prelegerea sa, așa cum a indicat Bucureștiul. Practic, nu a menționat războiul, doar tangențial, numind întregul Occident și Uniunea Europeană pro-război, nu a discutat despre invincibilitatea Rusiei și nu a fustigat în mod deosebit Ucraina. Dar nu a vorbit despre autonomia minorităților și nici nu a evaluat situația maghiarilor din România, fiind în mare parte obligat să se limiteze la cadrul stabilit de București.

Orbán, obosit, a fost un șantajist

Politicienii și analiștii români au reacționat doar sporadic la discursul premierului ungar, fără îndoială în principal din cauza weekend-ului.

Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Universității de Științe Politice și Administrație Publică din București, a declarat pentru cotidianele naționale Adevărul și Libertatea că Orban, cunoscut de obicei pentru comportamentul său ofensiv, a fost în defensivă chiar și atunci când a fost menționată scrisoarea Ministerului român de Externe și a încercat să se explice. „Iar prin referirea la 20 de prim-miniștri români din timpul mandatului său, a vrut să umilească România. A lăsat să se înțeleagă că este o țară instabilă, deși are o economie mult mai stabilă decât Ungaria”. În opinia politologului, „a fost un discurs urbi et orbi din partea unui Orbán obosit, numai că dacă înainte se adresase lumii și tuturor maghiarilor, acum se adresa doar maghiarilor care îl venerează pe Horthy”. Pîrvulescu a reamintit că Orbán a încercat să șantajeze România în privința aderării la Schengen, amintindu-i că Ungaria va prelua în curând președinția UE.

Victor Negrescu, europarlamentarul PSD, i-a reamintit lui Orban, într-o postare pe Facebook, că „valorile europene sunt cele care ne permit să trăim în pace și liniște în Transilvania, respectând drepturile tuturor, inclusiv ale minorității maghiare din România. Iar orice referire revizionistă la Transilvania este, evident, un nonsens”.

Europarlamentarul liberal al fostului premier Dacian Cioloș, Ramona Strugariu, a subliniat că „dacă Uniunea Europeană trece prin momente dificile și există un pericol, acesta vine din partea unor iliberali ca Orban care atacă constant drepturile fundamentale și îl apără pe Putin”.

Liderul extremei drepte George Simion AUR, care s-a autointitulat Viktor Orbán al României în primăvara anului 2021, a fost de acord cu declarațiile despre UE, dar a mai spus că „pentru toți cei care visează la schimbări de granițe, noi în Europa nu facem iredentism, șovinism și schimbări de granițe. Poate ar trebui să încerce cu Putin și cu Rusia”.

Nici partidele maghiare nu au acordat prea multă importanță discursului lui Orbán. O declarație a Coaliției Democrate a urat tuturor „vreme și timp de vară plăcut”, în timp ce Momentum a subliniat că discursul a fost plin de neadevăruri, LMP a spus că discursul premierului a avut „puține legături cu cele mai importante provocări și probleme care definesc viața de zi cu zi în Ungaria de astăzi”, Párbeszéd-Greens a calificat discursul drept dezamăgitor.