Viktor Orbán este izolat în cadrul Grupului de la Visegrad din cauza legăturilor de prietenie cu Rusia

Ceilalți membri ai Grupului de la Visegrad (Polonia, Cehia şi Slovacia) sunt extrem de critici față de poziția ungară privind invazia rusă a Ucrainei – despre acest aspect a vorbit Lukasz Lewkowicz, expert în problemele Poloniei, într-un interviu acordat ziarului ungar Népszava și preluat de Rador.

În ultimele luni, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a afectat și relațiile dintre Ungaria şi Polonia, care până nu demult păreau foarte echilibrate. Oficialii Guvernului polonez de dreapta s-au revoltat în public împotriva prieteniei premierului Viktor Orbán cu Rusia. În ultimele săptămâni au fost momente în care politicienii cehi şi slovaci nu au vrut să se arate în public alături de colegii lor ungari.

Reporter: Ce altceva ţine unit Grupul de la Visegrad?
Lukasz Lewkowicz: Ţările membre ale Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia – V4) şi-au atins obiectivul strategic, în 2004, devenind membre ale UE şi NATO. În anii următori, în V4 s-a pus întrebarea, cum poate fi găsit în continuare sensul existenţei grupului. Desigur, înfiinţarea Fondului Internaţional Visegrad, în 2000, a avut o importanţă majoră. Acest fond a sprijinit iniţiativele din domeniul învăţământului, culturii şi ştiinţei, a acordat burse de studii şi a sprijinit organizaţiile neguvernamentale. Ţările Grupului de la Visegrad sunt de ani zile participanţii activi ai politicii externe a UE, sun angajate în special faţă de politica europeană de vecinătate. În prim-planul intereselor lor se află în special statele Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest. După 2015, V4 a format un front închis, anti-migrație în UE. Statele grupului sunt unite printr-o poziție fermă privind protecția frontierelor, precum şi de poziţia care se concentrează asupra suveranităţii. De asemenea, a fost consolidată şi componenta militară a cooperării Grupului de la Visegrad – din 2016 funcţionează Grupul de luptă Visegrad, iar în septembrie 2022, Cehia și Polonia au protejat spațiul aerian al Slovaciei cu avioanele lor de luptă.

Este incontestabil că azi Grupul de la Visegrad este divizat din cauza războiului ruso-ucrainean şi ajutorului acordat Ucrainei. Polonia, Cehia şi Slovacia au susţinut de la bun început Ucraina din punct de vedere politic, militar şi umanitar, în timp ce Ungaria promovează o politică neutră. Politica ungară este abordată deosebit de critic de celelalte trei ţări. Relaţiile Ungariei cu Rusia au slăbit relaţiile ungaro-poloneze care până atunci au fost deosebit de bune. Divizarea V4 se poate observa foarte bine şi în gestionarea problemelor privind statul de drept. Cehii şi slovacii nu susţin încălcarea principiilor statului de drept şi conflictele cu Comisia Europeană. Aceste două ţări au îndoieli în ceea ce priveşte reforma justiţiei în Polonia, precum și problemele de corupție din Ungaria, dar şi în privinţa modului în care Ungaria se foloseşte de instrumentele UE. Pentru Ungaria şi Polonia este o mare provocare îndeplinirea criteriilor privind statul de drept pentru a avea acces la resurse provenite din fondurile UE.

Reporter: În opinia dumneavoastră V4 mai are obiective economice comune?
Lukasz Lewkowicz: Toate cele patru țări din Grupul de la Visegrad s-au transformat de la o economie planificată la o economie de piață la începutul anilor nouăzeci. De la aderarea la UE, în 2004, fac parte din piața comună a UE.În ultimii ani, relaţiile economice reciproce au crescut dinamic între ţările grupului. Pentru cele patru ţări principalii parteneri economici sunt în continuare Germania şi ţările din Europa de Vest. Problematica economică nu reprezintă o greutate în programele preşedinţiei V4 care este îndeplinită succesiv de cele patru ţări. Între timp, V4 acordă atenție problemei reconstrucției de după pandemia cu noul coronavirus, precum și diversificării surselor de energie. Un alt element important al cooperării economice este construcția infrastructurii de transport nord-sud, de exemplu coridorul de transport internațional Via Carpathia.

Reporter: Între timp, mulţi cred că pentru elita politică poloneză V4 reprezintă deja un teren îngust, neinteresant. Pentru Varșovia, este mai importantă Inițiativa celor Trei Mări (Trimarium) sau Triunghiul Weimar (creat cu Germania şi Franţa).
Lukasz Lewkowicz: Nu sunt de acord cu această afirmaţie. Cred că pentru actualul Guvern cooperarea regională este o prioritate de politică externă. Pentru noi V4 este în continuare un forum important al cooperării, precum şi pentru alte ţări. Un exemplu bun în acest sens este participarea activă a polonezilor în Iniţiativa celor Trei Mări (3SI). Această iniţiativă a fost lansată, printre alţii, la propunerea preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, în 2016. Acesta este un format regional care se extinde şi asupra cooperării în domeniul dezvoltării infrastructurale, energetice și digitale. Acesta este încă un proiect în curs de dezvoltare. În ultima perioadă Cehia a devenit mai interesată să se alăture 3SI. Poziţia Slovaciei şi Ungariei este în continuare contradictorie, în timp ce Budapesta a aderat la Fondul de Investiții Trimarium și s-a declarat pregătită să preia conducerea secretariatului acestuia. În ceea ce privește Triunghiul Weimar, cred că înainte acesta a jucat un rol important, dar acum a devenit un format de cooperare mort.

Reporter: Cum comentaţi afirmaţia, potrivit căreia pentru Guvernul polonez azi cel mai important este obţinerea banilor de la Bruxelles, iar pentru aceasta caută solidaritatea statelor membre V4?
Lukasz Lewkowicz: Dorinţa Poloniei este deblocarea plăţilor resurselor necesare fondului de redresare. Banii ar putea fi folosiţi pentru îmbunătăţirea actualei situaţii economice dificile. Despre acest aspect Guvernul polonez poartă discuţii de luni de zile cu Comisia Europeană. Se pare că procesul se află pe un drum bun şi în curând se va ajunge la un acord.

Reporter: În final, vă rog să-mi permiteţi să vă adresez încă o întrebare sceptică cu privire la fondul istoric al grupului. Oare, nu este prea mare diferenţa în politica culturală a unor societăţi în ceea ce priveşte modul în care aceste societăţi se văd pe ele însele și locul lor în Europa?
Lukasz Lewkowicz: Mi se pare că toate țările Grupului de la Visegrad au experiențe istorice similare. Timp de 40 de ani am făcut parte din Blocul de Est, după care sistemul s-a schimbat și am devenit o economie de piață. Astăzi, aceste state sunt strâns legate de structurile euro-atlantice și se consideră parte a Occidentului. De asemenea, merită să ne amintim că creștinismul joacă un rol important în fiecare țară. De multă vreme vorbim despre apropierea culturală și istorică a poporului ungar şi polonez, dar, în același timp, polonezii, cehii și slovacii sunt legați și de rudenie lingvistică. Diferențele de opinie cu privire la UE, sau o evaluare diferită a războiului ruso-ucrainean, pot proveni din politica externă și preferințele economice ale guvernului respectiv.

Lukasz Lewkowicz este şeful interimar al Grupului pentru V4 al Institutului Central European din Lublin, și este, totodată, lector în științe politice la Universitatea Marie Curie-Sklodowska. Şi tot aici şi-a obținut diploma de doctorat. Principalele sale teme de cercetare sunt relațiile istorice polono-slovace, politica externă și internă a Slovaciei, funcționarea V4, evoluţia inițiativelor Trimarium și Triunghiul Weimar. (Traducerea: Rozália Gănciulescu)