Violența domestică, subect tabu ajuns în centrul atenției în Kazahstan după ce un fost ministru a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru că și-a ucis soția în bătaie

Un proces pentru crima comisă de un fost ministru din Kazahstan a fost urmărit de milioane de oameni şi a pus în lumină problema violenţei domestice din această ţară, transmite News.ro.

După o sentinţă istorică, în urma căreia un politician, cândva puternic, a fost tras la răspundere pentru uciderea soţiei sale, şi după ce a fost introdusă o nouă lege, s-a pus întrebarea dacă se poate face dreptate şi pentru alte victime, relatează BBC.

Faptele, aşa cum au fost prezentate de către instanţă, au fost îngrozitoare.

Fostul ministru al economiei Kuandyk Bişimbaiev o bătuse pe soţia sa Saltanat Nukenova până la moarte, într-o agresiune care a fost parţial filmată de camerele de supraveghere.

Imediat după ora locală 07:15, imagini de la un restaurant din capitala Astana au surprins cum Kuandyk Bişimbâiev o loveşte cu mâinile şi cu picioarele pe Saltanat şi o trage de păr.

Ce s-a întâmplat exact în următoarele 12 ore este mai puţin clar. O parte a fost filmată cu propriul său telefon mobil – imagini prezentate instanţei, dar nu şi publicului.

Înregistrarea audio îl surprinde pe Bişimbaievv insultând-o pe Saltanat şi întrebând-o despre un alt bărbat. Instanţa a auzit că Bişimbaiev a sunat de mai multe ori la o ghicitoare, în timp ce soţia sa zăcea inconştientă în camera VIP – unde nu existau camere de luat vederi.

O ambulanţă a fost chemată în cele din urmă cu puţin înainte de ora 20:00. Ea era deja moartă – şi ar fi putut fi moartă de şase-opt ore, conform autopsiei.

Examinarea medico-legală, detaliată în instanţă, a raportat că Saltanat a suferit o leziune cerebrală din cauza unor vânătăi, abraziuni şi răni externe; 230 de mililitri de sânge s-au adunat între craniu şi suprafaţa creierului. Existau semne de strangulare, a precizat instanţa.

O rudă al lui Bişimbâiev, Bakhytzhan Baizhanov, directorul complexului în care se afla restaurantul, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru ascunderea unei infracţiuni. Acesta a susţinut în timpul procesului că Bişimbayev i-a cerut să şteargă imaginile de pe camerele de supraveghere.

La 13 mai, Curtea Supremă din Astana l-a condamnat pe Kuandyk Bişimbaiev, în vârstă de 44 de ani, la 24 de ani de închisoare pentru uciderea lui Saltanat Nukenova, în vârstă de 31 de ani.

 

a woman was k*lled by the ex-minister of economy in my country and now he is facing trial where the judge and his defense are trying to put the blame on the victim. please, share this.

Quandyq Bishymbayev is a killer. He killed his wife, Saltanat Nukenova 6 months ago. pic.twitter.com/dteWHYTGSL
— hacker_606 | grieving nng | | ia: diploma (@606_extreme) April 2, 2024 

Dar în Kazahstan – unde sute de femei mor în fiecare an din cauza partenerilor lor – asigurarea unei condamnări nu era un lucru evident. Agresorii sunt aduşi în faţa justiţiei în doar unul din patru cazuri de violenţă domestică din ţară, estimează ONU.

Multe femei sunt prea speriate pentru a merge la poliţie.

După cum spune fratele lui Saltanat, femeile kazahe „au mai ţipat înainte, dar nu au fost auzite niciodată”.

Până acum.

Saltanat şi-a petrecut copilăria în oraşul Pavlodar din nord-estul ţării – aproape de graniţa Kazahstanului cu Rusia.

După terminarea şcolii, s-a mutat la Alma Ata – unde a locuit pentru o scurtă perioadă cu fratele ei mai mare şi singurul, Aitbek Amangeldy. „Acea perioadă a fost preţioasă în ceea ce priveşte relaţia noastră”, a declarat Aitbek, detaliind cum el şi sora sa au dezvoltat o relaţie strânsă până la vârsta adultă.

Saltanat Nukenova era căsătorită cu Kuandyk Bişimbaiev de mai puţin de un an când acesta a ucis-o.

El a fost arestat în 2017 pentru acuzaţii de dare de mită şi, în cele din urmă, a fost condamnat la 10 ani – fiind eliberat după ce a petrecut mai puţin de trei ani în spatele gratiilor.

În acel moment, Saltanat lucra ca astrolog, o pasiune care începuse după ce naşa ei i-a dăruit o carte când avea nouă ani, a declarat fratele ei.

„Ea a oferit ajutor femeilor care se aflau în diferite perioade dificile – fie că este vorba de o relaţie în familie, fie că sunt probleme în căsnicie, cu copiii”, a explicat el, în timp ce îşi amintea de sora sa veselă şi zâmbitoare şi de visele ei de a deschide o şcoală de astrologie.

În mărturia sa, Aitbek a declarat că Bişimbaiev a încercat să stabilească o întâlnire cu Saltanat, care iniţial a refuzat cererea. El a spus că a urmat o „curtare lungă şi obsesivă”, iar Bishimbaiev a reuşit să obţină numărul de telefon al lui Saltanat.

Aitbek a spus că sora sa i-a arătat mesajele, în care Bişimbaiev îi cerea să se întâlnească şi o încuraja să nu creadă tot ce se scrie şi se spune despre el.

La câteva luni de la acea întâlnire, s-au căsătorit. Şi nu a durat mult până când au început problemele.

Saltanat i-a trimis fratelui ei poze cu vânătăi şi a încercat să îşi părăsească soţul în mai multe rânduri. Fratele ei a sugerat că Bishimbaiev încerca să o izoleze – după ce Saltanat a încetat să mai facă meseria pe care o iubea, deoarece el i-a „interzis” să lucreze.

Judecătorul care l-a condamnat pe Bişimbaiev a afirmat că a fost vorba de o crimă de o cruzime deosebită.

Şi totuşi, Bişimbaiev a încercat să o minimalizeze. El a recunoscut că i-a provocat lui Saltanat vătămări corporale care au dus la moartea acesteia, dar a negat cu tărie că a fost intenţionat.

El a cerut juriului să fie „obiectiv şi corect”.

Între timp, avocatul său l-a întrebat pe fratele ei, Aitbek, dacă Saltanat prefera ca „bărbaţii să domine” în relaţii – sau dacă ea domina.

„Vorbeşti serios?”, a răspuns el.

Tonul interogatoriului nu îl surprinde pe Denis Krivosheev, director adjunct al Amnesty International pentru Europa de Est şi Asia Centrală.

„Supravieţuitoarea poate fi învinuită că s-a comportat într-un anumit mod care l-a „provocat” pe agresor; poate fi învinuită că a distrus familia, că nu şi-a respectat soţul sau părinţii şi socrii”, a declarat acesta pentru BBC.

„Este nevoie de curaj pentru a raporta violenţa domestică şi există toate motivele să credem că aceasta este foarte puţin raportată”, a mai spus el.

Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat că aproximativ 400 de femei din Kazahstan sunt ucise în fiecare an în urma violenţei domestice. Prin comparaţie, 70 de femei au fost ucise în Anglia şi Ţara Galilor – cu o populaţie de trei ori mai mare – în anul până în martie 2023.

Apelurile către centrele de criză pentru victimele violenţei domestice au crescut cu 141,8% între 2018 şi 2022, potrivit Ministerului kazah al Afacerilor Interne.

Chiar şi aşa, Krivosheev spune că există „încă un nivel ridicat de toleranţă faţă de violenţa domestică, dar acesta este în scădere”.

Dar, pe măsură ce detaliile ultimelor ore ale lui Saltanat au fost expuse naţiunii prin intermediul unei transmisiuni în direct din sala de judecată, a crescut presiunea asupra guvernului pentru a acţiona. Utilizatorii reţelelor de socializare au apelat la platforme precum TikTok pentru a vorbi despre acest caz. Iar o petiţie, semnată de peste 150.000 de persoane, a cerut o reformă a legii privind violenţa domestică.

La 15 aprilie, preşedintele Kassym-Jomart Tokayev a promulgat un proiect de lege care înăspreşte pedepsele pentru violenţa domestică – după ce aceasta fusese dezincriminată în 2017. Noua „lege Saltanat” transformă violenţa în infracţiune penală; anterior, aceasta era considerată o infracţiune civilă. De asemenea, acum pot fi deschise cazuri şi fără ca victima să facă ea însăşi o plângere.

Dar realitatea este că, în continuare, este departe de ceea ce este necesar, spune Dinara Smailova – care a fondat Fundaţia NeMolchiKZ, care ajută victimele violenţei domestice şi ale violului.

Pentru început, „vătămarea este considerată ca fiind uşoară” dacă o femeie nu rămâne în spital timp de cel puţin 21 de zile; „fracturile, un nas şi un maxilar spart sunt evaluate ca vătămări minore ale sănătăţii”.

Smailova şi-a înfiinţat fundaţia după ce, în 2016, a postat pe reţelele de socializare despre faptul că a supravieţuit unui viol în grup şi violenţei sexuale în tinereţe şi a văzut răspunsul. Ea a spus că, în decurs de câteva zile, a primit „aproximativ o sută de mesaje de la femei care vorbeau despre violenţa pe care au trăit-o, despre cum li s-a interzis să vorbească şi despre cum bărbaţii au rămas nepedepsiţi”.

Fundaţia sa publică „cazuri şocante de violenţă de opt ani”, fără niciun răspuns din partea guvernului, a adăugat ea. Ea însăşi nu mai locuieşte în Kazahstan, unde a fost trecută pe o listă de persoane căutate de autorităţi pentru răspândirea de informaţii false, încălcarea vieţii private şi fraudă.

În mod ironic, poveşti ca acestea ar fi fost cele care ar fi inspirat compasiunea lui Saltanat.

„Ea a luptat mereu pentru dreptate”, spune Aitbek. „Nu contează în termeni de ce… aşa că ea avea un sentiment puternic pentru dreptate. Ori de câte ori vedea că cineva este rănit şi că are nevoie de protecţie, ea era mereu acolo” pentru oameni.

Poate legea încă nu este foarte bună, spune el. Dar este un început, arătând oamenilor că şi cei mai puternici pot fi traşi la răspundere.

Acest proces va arăta oamenilor că „în Kazahstan, o lege este aceeaşi pentru toată lumea şi toată lumea este egală în faţa legii”, a spus el.