G4Media.ro

Violențele asupra profesorilor, din partea elevilor sau părinților, inclusiv cele pe internet,…

Foto: Pixabay.com

Violențele asupra profesorilor, din partea elevilor sau părinților, inclusiv cele pe internet, introduse în proiectul normelor de aplicare pentru Legea bullyingului. Se anunță modificarea Statutului Elevului și a ROFUIP

Bullyingul profesor-elev și elev-elev nu sunt singurele forme de violență prevăzute de Legea care reglementează aceste fapte. Potrivit proiectului normelor de aplicare pus în dezbatere publică de ministerul Educației, din cele 6 forme de bullying fac parte și sunt pedepsite inclusiv bullyingul elev-profesor, bullyingul părinte-elev, bullyingul părinte-profesor și bullyingul profesor-părinte, în spațiul școlii.

Normele de aplicare ale legii bullyingului ar trebui aprobate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 221/2019, adică peste 23 de zile – pe 20 februarie – potrivit actului normativ.

Definiția dată de proiectul de norme bullyingului este că acesta reprezintă ”comportamentul abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor, prin umilire, rănire, persecuţie, intimidare sau alte fapte. Acest tip de comportament se manifestă prin forme diverse, putând fi verbal, emoţional/ nonverbal, fizic, relaţional, inclusiv sexual, deposedare de lucruri și electronic (cyberbullying),” arată documentul.

 

Imagine de Ulrike Mai de la Pixabay

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. După modelul Fișei medicale se poate înființa o Fișă personală a fiecărui elev în care să se consemneze eventualele abateri și care să fie obligatorie la încrierea la Liceu sau la Facultate. Iar la unele școli să fie chiar interziși elevii violenți. N-aș vrea ca un asemenea elev să ajungă, de exemplu, polițist. Sau unul care obișnuiește să fure să ajungă magistrat.

  2. 1) Normele nu pot da o definitie bullying-ului, intrucat sunt norme de aplicare ale unei legi, iar definitia este data de lege. Normele nu pot nici adauga la lege, nici reduce din ea, pentru ca nu pot modifica intentia leguitorului! Deci indiferent cum definesc in norme conceptul, incadrarea se face dupa ce scrie in lege, care prevaleaza in fata normelor. Iar in lege ….

    2) Definitia bullying-ului din lege este … aproape ilizibila! Va invit si pe voi sa o cititi (Google it) si dupa ce va lamuriti, sa-mi spuneti daca macar vreuna din certurile voastre cu colegii de clasa sau cu vreun profesor sau cu vreun parinte al unui coleg ar fi fost imposibil de incadrat in definitia din lege.

    Considerati partea cu „aspecte legate de CONVINGERI si/sau CARACTERISTICI PERSONALE” – cvasitotalitatea certurilor se leaga de asa ceva. Dupa ce ai bifat astea doua, se decoreaza frumos cu celelalte conditii, usor de indeplinit (intentie, dificil de evitat, atinge demnitatea (ca si cum s-ar putea verifica asa ceva!), discrimineaza si exclude social) si gata speța!

    Normele de tehnica legislativa zic ca textul unei legi trebuie sa fie usor de inteles de catre cetatean/justitiabil. Ia luati dvs definitia, cititi-o si apoi intrebati-va daca e clar ce scrie acolo (caci daca nu e clar, nu isi atinge scopul). Nu trebuie sa fie clar pentru judecatori sau pentru cei din grupul care scrie normele. Si nici nu poate fi inlocuita cu definitia din norme! Deci cetateanul de rand va trebui sa lucreze cu definitia din lege si sa o inteleaga usor!!! Nu se intampla in acest caz! 🙁

    Teoria definitiei spune ca trebuie ea sa fie caractersistica, clara, precisa si sa nu aiba angajari existentiale proprii (sa nu imbogateasca acolo unde nu e cazul). Nu se intampla in acest caz! 🙁

    Sa asteptam normele, deci, sa vedem ce o sa reuseasca sa carpeasca, pe ici-colo, intr-un final. Am o banuiala ca, dintr-o initiativa buna, toata chestiunea va ajunge deturnata intr-un instrument de opresiune profesor_vs_elev si apoi parinte_vs_profesor. Adica doar o maciuca, nu un scut. Ceea ce ar fi un dezastru.

    • Oricum legile noastre, în maniera în care sunt formulate, sunt mai apropiate de un eseu.

    • Uite-o pe asta: Bullying-ul poate fi emoțional, adică nonverbal, iar asta înseamnă priviri sau gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de exludere, ignorare referitoare la situația socio-economică etc.

      Asta cu privirile e interesanta. Cine constata si cum se probeaza?
      Ce-i invatam noi pe copii cu aceasta lege/ocazie? Cel mai bine e sa faci pe autistul si sa nu te uiti in ochii colegilor/profesorului cu care nu te intelegi, caci e mai rentabil decat sa risti. Sa nu-mi zica ca asta e dusa la extrem, caci legea asta pt situatiile extreme e data, nu pentru cazurile uzuale!

      Simpatic e ca mai ales fetele „ucid din priviri” cand se înţeapă. Si de inteapa repetat. 🙂 Daca prind golanii ideea, vai de pemiantele clasei cand vor gresi la tabla. Automat se aleg cu o plangere pe motiv de … privire … 😆 :))

      Iar partea cu ignoarea referitoare la situatia socio-economica e de neinteles, din ce scrie autorul articolului. Ca sa pot fi pedepsit, pentru ignorare, trebuie sa am o obligatie legala DE A FACE. Ignorarea presupune pur si simplu inactiune. Ca elev sau parinte, nu vad cum s-ar aplica asa ceva.

  3. Oare suntem in România? Sunteți siguri că toți cetățenii inteleg ce înseamnă „bullying” ? Chair nu se poate găsi un echivalent in românește? Hărțuire parcă nu???