„Virus chinezesc” și expulzări de jurnaliști: Tensiunile escaladează între Washington și Beijing

Criza coronavirusului este o nouă sursă de tensiune între China și Statele Unite, în special de când Beijingul a luat decizia de a expulza jurnaliști americani și Donald Trump a afirmat că este vorba de un “virus chinezesc”.

(analiză preluată din France 24, via Rador)

Donald Trump, care vorbește despre “virus chinezesc”, China, care expulzează jurnaliști americani: se ridică tonul între cele două puteri, în ciuda priorități mondiale date luptei contra pandemiei.

Corespondenții americani în China ai cotidienelor “New York Times”, “Washington Post” și “Wall Street Journal” au primit miercuri, 18 martie, termen zece zile să-și predea legitimația de presă, ceea ce echivalează de facto cu expulzarea.

Potrivit Clubului corespondenților străini în China (FCCC), cel puțin 13 reporteri sunt vizați de această măsură.

Trei reporteri ai “Wall Street Journal” au fost deja expulzați la sfârșitul lui februarie, dar noul val de sancțiuni, prin amploarea sa, reprezintă măsura cea mai draconică luată vreodată de autoritățile chineze împotriva media străine.

Potrivit diplomației chineze, este vorba de un răspuns la decizia “scandaloasă” a Washingtonului de a reduce mult numărul chinezilor autorizați să lucreze pentru cinci media ale Beijingului în Statele Unite.

“Nu e deloc același lucru”, a protestat șeful diplomației americane, Mike Pompeo, care estimează că măsura Washingtonului îi vizează pe “membrii organelor de propagandă chineză”. El a cerut Beijingului să “revină” asupra acestor expulzări, care “împiedică lumea să știe ce se petrece cu adevărat în interiorul țării”.

Într-un comunicat, FCCC regretă că jurnaliștii se găsesc în poziția de “pioni” în rivalitatea diplomatică dintre cele două țări. Jurnaliștii fac lumină în lumea în care trăim. Prin această măsură, China se întunecă ea însăși”, regretă clubul.

La fel ca mai mulți parlamentari americani, “Washington Post” și “New York Times” au apreciat anunțul chinez drept “deosebit” de regretabil în plină criză sanitară mondială, într-un moment în care informația este mai necesară că oricând. “Wall Street Journal” a denunțat un atac “fără precedent” contra libertății presei.

 „Virus chinezesc”: „Cred că este o formulă foarte exactă”

Mai exact, în timp ce planeta încearcă de bine de rău să se coordoneze în confruntarea cu pandemia, cele două mari puteri rivale nu încetează să se sfâșie.

Astfel, Donald Trump a revendicat, marți, sus și tare, formula “virus chinezesc” pentru a desemna noul coronavirus. “A venit din China. Cred că este o formulă foarte exactă”, a subliniat el.

Expresia era deja folosită de câteva zile de Mike Pompeo, care nu mai vorbește decât de “virus chinezesc” sau “virus din Wuhan”, de la numele orașului chinez leagăn al epidemiei.

Ea a fost reluată, luni seară, într-un tweet al președintelui Statelor Unite, ceea ce nu a făcut decât să alimenteze furia Beijingului. “Suntem foarte indignați”, a reacționat un purtător de cuvânt al ministerului chinez al afacerilor externe, văzând în asta o “stigmatizare” a țării sale.

Fără rezultate științifice definitive privind originea virusului, care a fost detectat pentru prima dată în decembrie la Wuhan, Beijingul cere să nu fie arătată China cu degetul.

Un purtător de cuvânt al diplomației chineze a mers totuși mai departe săptămâna trecută vorbind, fără a da elemente concrete, despre ipoteza că armata americană s-ar putea să fi adus agentul patogen în țara sa.

“Nu am apreciat când China a spus că armata noastră le-a transmis virusul. Armata noastră n-a transmis nimic nimănui!”, a tunat Donald Trump, explicând, foarte supărat, că vorbește despre “virus chinezesc” răspunzând la aceste insinuări.

Tensiuni diplomatice recurente

Acest război al declarațiilor întărește tensiunile diplomatice, recurente de la venirea la putere a lui Donald Trump la începutul lui 2017.

Când epidemia a început să se extindă în afara Chinei, guvernul american a oscilat între denunțarea lipsei de transparență inițială din partea chineză, și indicii de “încredere” a președintelui american în omologul său Xi Jinping.

Rapida interdicție de intrare în Statele Unite a persoanelor venind din China a provocat totuși furia Beijingului. Mesajul din partea americană este clar: lupta contra epidemiei nu pune capăt rivalității cu gigantul asiatic, pe care Statele Unite îl consideră primul lor adversar strategic pe termen lung.

Săptămâna trecută, Mike Pompeo a profitat de prezentarea raportului anual al departamentului de stat privind drepturile omului pentru a denunța politica chineză în regiunea Xinjiang, unde sute de mii de musulmani sunt se pare închiși în numele luptei antiteroriste.

Administrația Trump este și pe mai multe alte fronturi contra Beijingului, de la apărarea democrației în Hong Kong la denunțarea expansionismului ei militar în Marea Chinei de Sud, trecând prin acuzațiile de spionaj industrial.

Donald Trump a dat totuși asigurări că acordul comercial în formă de armistițiu în războiul taxelor vamale încheiat după luni de negocieri nu va suferi de pe urma noilor tensiuni legate de coronavirus.

Traducere: Gabriela Sîrbu