Viza de America: Din iunie, este obligatoriu să-ți dai date despre toate conturile de pe reţelele sociale frecventate în ultimii cinci ani/ ONG-urile spun că noile reguli vor provoca autocenzura online și restricționează libertatea de exprimare

Anunţate în martie 2018, mai multe noi măsuri pentru solicitanţii de vize americane, care au menirea să întărească securitatea Statelor Unite, au intrat în vigoare la începutul lui iunie. Administraţia americană trebuie să poată identifica dinainte, prin supravegherea activităţii candidaţilor pe reţelele sociale, indivizi potenţial periculoşi, transmite France24, citată de Rador.

De acum înainte, obţinerea unei vize, de migrant sau nu, va trece prin renunţarea la anonimatul online, oricare ar fi ţara de origine a solicitantului. Într-adevăr, autoritățile americane cer, la orice solicitare de viză pe Internet, furnizarea de informaţii despre toate conturile de pe reţelele sociale frecventate în ultimii cinci ani, ca şi datele de identificare folosite pentru fiecare dintre ele.

Este vorba de reţelele cele mai populare ca Facebook, Twitter, Instagram, YouTube, LinkedIn, Reddit, Tumblr şi Flickr. Lista exhaustivă pe care se poate da click conţine şi cele două reţele chinezeşti Sina Weibo şi Tencent Weibo, ca şi reţeaua rusească Vkontakte.

Administraţia americană are totuşi grijă să precizeze ca utilizatorii sunt „rugaţi” să nu-şi dezvăluie parolele pe site. Prin urmare, tehnic, doar postările publice, ca tweet-urile neprotejate sau contactele şi statusul public pe Facebook (împărtăşit sau nu), vor fi vizibile pentru autorităţile americane.

Deşi este posibil să bifezi căsuţa „none” (niciuna), permiţând oricui să afirme că nu deţine niciun cont pe reţelele sociale de cinci ani, administraţia a avertizat că o ascundere ar putea avea „consecinţe grave” şi o invalidare a cererii de viză.

Cei 15 milioane de solicitanţi pe an de viză americană trebuie de asemenea să-şi dea toate numerele de telefon şi adresele electronice utilizate în ultimii cinci ani şi să răspundă la întrebări privind ultimele lor călătorii internaţionale, eventualele expulzări dintr-o ţară străină şi, dacă este cazul, să identifice membri ai familiilor lor implicaţi în activităţi teroriste.

ONG-uri trag semnalul de alarmă

Aceste măsuri instituite sub administraţia Trump, care a făcut din controlul imigraţiei şi din securitatea teritoriului american prioritățile sale, sunt criticate în Statele Unite de ONG-urile de apărare a drepturilor civice şi libertăţilor individuale.

În special de cea mai importantă dintre ele, American Civil Liberties Union (ACLU), care spune că se teme de restricţionarea libertăţii de exprimare şi de riscul de discriminare. Ea apreciază că aceste directive vor provoca autocenzura online, împiedicând de exemplu orice critică la adresa Casei Albe sau a politicii externe americane.

Aceeaşi temere pentru contactele online ale candidaţilor la viză, ca familiile lor, prietenii lor, cunoştinţele lor şi colegii lor, care ar putea fi foarte bine cetăţeni americani, care se subînţelege că sunt protejaţi de foarte celebrul amendament 1 care le garantează constituţional libertatea de exprimare.

„Acest lucru va aduce atingere drepturilor imigranţilor şi cetăţenilor americani îngrădindu-le libertatea de exprimare şi de asociere, în special pentru că oamenii se vor întreba acum dacă ceea ce spun online va fi interpretat rău sau prost înţeles de un reprezentant al guvernului, a declarat Hina Shamsi, oficial din cadrul ONG-ului, după ce a luat cunoştinţă de noile măsuri. Suntem de asemenea îngrijoraţi de felul în care administraţia Trump defineşte expresia vagă şi prea largă „activităţi teroriste”, deoarece este intrinsec politic şi poate fi utilizat pentru a discrimina imigranţi care nu au făcut nimic reprobabil”.

O supraveghere impulsionată în era Obama

Sub administraţia Obama au început Statele Unite să ia în calcul să supravegheze mai strict comportamentul solicitanţilor de viză pe reţelele sociale. Mai precis, după masacrul de la San Bernardino, comis pe 2 decembrie 2015 în California, care a făcut 14 victime şi peste 20 de răniţi.

La vremea aceea, o dezbatere privind utilizarea reţelelor sociale şi recuperarea datelor personale a doi terorişti care au jurat supunere Organizaţiei Stat Islamic a zguduit ţara. Un articol din New York Times a arătat câteva luni mai târziu că administraţia a lansat patru proiecte pilot care urmăreau să supravegheze comportamentul pe reţelele sociale ale candidaţilor la imigrare în Statele Unite.

În 2018, ACLU amintea că documentele publicate de Departamentul securităţii interne vorbeau despre îngrijorări privind eficacitatea unui program pilot destinat supravegherii activităţii pe reţelele sociale ale solicitanţilor de vize, din cauza dificultăților tehnice şi problemelor legate de mijloacele de analiză a datelor, adesea scrise în limbi străine.

Sursa: France24/ Rador/ Traducerea: Gabriela Sârbu