Vladimir Putin ameninţă cu livrarea de arme către ţări terţe pentru a lovi interesele occidentale

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri cu livrarea de arme către ţări terţe care să lovească interesele occidentale, dacă Occidentul va autoriza Ucraina să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune, informează joi AFP, citată de Agerpres.

Preşedintele rus a făcut să planeze această ameninţare în condiţiile în care ţările occidentale sunt tot mai favorabile, în anumite condiţii, să autorizeze Kievul să utilizeze armele lor pentru a lovi teritoriul rus. Ucraina cere acest drept de luni de zile.

Potrivit lui Vladimir Putin, dacă rachete cu rază lungă de acţiune, care necesită asistenţa unor militari occidentali, vor fi lansate în viitor împotriva unor ţinte de pe teritoriul Rusiei, Moscova va riposta.

„Dacă cineva consideră posibil să furnizeze astfel de arme în zona de luptă pentru a ne lovi teritoriul (…), de ce nu am avea şi noi dreptul să furnizăm arme de acelaşi tip în regiuni ale lumii unde să fie lovite instalaţii sensibile în ţări care acţionează împotriva Rusiei?”, a declarat Putin într-un interviu acordat în marja Forumului Economic de la Sankt-Petersburg mai multor agenţii de presă.

Unele ţări ale NATO, precum Italia, continuă să se opună utilizării armelor lor pe teritoriul rus, în special a rachetelor cu rază lungă de acţiune de înaltă precizie, având temerea că aceasta ar putea duce la o escaladare a conflictului.

Preşedintele rus a reafirmat de asemenea că instructorii militari occidentali „se află deja în Ucraina şi suferă acolo pierderi”. Pierderi asupra cărora „SUA şi statele europene prefere să păstreze tăcerea”, potrivit lui Putin.

Franţa a anunţat recent că analizează posibilitatea de a trimite instructori militari în Ucraina pentru a accelera formarea de soldaţi ucraineni şi înfiinţarea unei coaliţii europene în acest scop.

Săptămâna trecută, preşedintele rus a afirmat că instructori occidentali se află deja în Ucraina, „ca mercenari”.

Alte ţări, printre care SUA, au respins ideea trimiterii de instructori. Niciun stat nu a anunţat prezenţa unor militari ai săi în Ucraina.

În timpul acestui interviu de circa trei ore, pentru care el a venit cu o întârziere de mai multe ore faţă de ora anunţată, Vladimir Putin şi-a reiterat argumentele conform cărora Rusia este dispusă să ia loc la masa negocierilor şi că cel mai bun mijloc de a opri războiul este ca Occidentul „să înceteze să livreze arme” Ucrainei.

„A furniza arme într-o zonă de conflict este întotdeauna un lucru rău. Mai ales când furnizorii nu se limitează doar să furnizeze arme, ci le şi controlează. Aceasta este o măsură foarte gravă şi foarte periculoasă”, a mai declarat Putin, refuzând că vadă în ofensiva sa declanşată în februarie 2022 un factor central al conflictului.

Preşedintele rus a refuzat să estimeze pierderile suferite de armata rusă după doi ani şi jumătate de conflict, dând asigurări că acestea sunt „mult sub” pierderile ucrainene.

„Dacă vorbim despre pierderi ireparabile (morţi), atunci raportul este de unu la cinci” comparativ cu pierderile suferite de partea ucraineană, a afirmat Putin.

El a dat asigurări că acest raport este asemănător diferenţei dintre numărul de prizonieri de ambele tabere. Potrivit lui Putin, Rusia deţine în prezent 6.465 de soldaţi ucraineni, în timp ce Ucraina ţine prizonieri 1.348 de soldaţi ruşi.

De la începutul ofensivei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, numeroşi experţi occidentali vorbesc despre mai multe zeci de mii de soldaţi ruşi ucişi. BBC şi media rusă independentă Mediazona afirmă că au certificat moartea a cel puţin 50.000 de militari ruşi.

Apărând adesea zâmbitor în timpul acestui interviu organizat cu o zi înainte de festivităţile ce marchează a 80-a aniversare de la Debarcarea aliaţilor în Normandia, la care Rusia nu a fost invitată, Putin s-a arătat uneori agasat, atunci când a declarat că Rusia „nu are ambiţii imperiale” şi nu intenţionează să atace NATO.

„Nu căutaţi ceea ce nu există (…), nu căutaţi ambiţiile noastre imperiale. Ele nu există”, a declarat Putin, ca răspuns la o întrebare a AFP asupra prezenţei de drapele ale Rusiei contemporane, Rusiei imperiale şi Uniunii Sovietice în faţa sediului Gazprom unde a avut loc întâlnirea cu jurnaliştii.

„Se inventează cum că Rusia vrea să atace NATO (…) Cine a inventat această absurditate? Nişte prostii”, a afirmat el.

În acest context, AFP aminteşte că Rusia a negat timp de luni de zile că pregăteşte o ofensivă militară împotriva Ucrainei, şi cu toate acestea şi-a lansat asaltul pe 24 februarie 2022, acuzând Occidentul că vrea să se folosească de aliatul său ucrainean pentru a slăbi şi chiar a distruge Rusia.

Şi, chiar dacă Kremlinul dezminte că doreşte recrearea fostului său imperiu, Moscova a anexat ilegal cinci regiuni ucrainene, iar numeroşi responsabili ruşi, inclusiv Vladimir Putin, afirmă că acestea aparţineau imperiilor rus şi sovietic.