Vladimir Putin, locul 1 în Topul Politico al personalităților care își pun amprenta asupra politicilor ecologice ale UE: A făcut mai mult decât aproape orice altă ființă pentru a accelera sfârșitul erei combustibililor fosili

Prin lansarea unei invazii sângeroase în Ucraina, Vladimir Putin a făcut mai mult decât aproape orice altă ființă umană pentru a accelera sfârșitul erei combustibililor fosili, scrie publicația Politico, care l-a desemnat pe președintele rus cea mai influentă persoană în topul Green 28, primul clasament al celor care își pun amprenta asupra politicilor ecologice ale UE – în bine sau în rău.

„Prin invadarea Ucrainei și manipularea aprovizionării cu energie pentru a submina sprijinul european pentru Kiev, președintele rus Vladimir Putin a reușit ceva ce generații întregi de militanți ecologiști nu au reușit – energia curată este acum o chestiune fundamentală pentru securitatea europeană”, și-a justificat Politico alegerea.

Imediat după invazia din 24 februarie, țările UE s-au grăbit să își reducă dependența de importurile de cărbune, petrol și gaze rusești, înlocuindu-le cu gaze din alte părți și cu o creștere semnificativă pe termen scurt a energiei electrice produse pe bază de cărbune.

Dar, dincolo de aceasta, se constată o creștere a energiei verzi și a măsurilor de economisire a energiei care marchează o schimbare permanentă a impulsului pentru eforturile UE în domeniul climei.

„Din punct de vedere [al] climei, războiul din Ucraina poate fi văzut ca o binecuvântare”, a declarat marți Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale. „Vom investi mult mai mult în energie regenerabilă, în soluții de economisire a energiei.”

Acordul ecologic al UE a avut ca obiectiv ca blocul să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 – dar, datorită lui Putin, ecologizarea a devenit acum parte din agenda de securitate a UE.

„Avansarea tranziției cu ajutorul energiilor regenerabile este o necesitate strategică pentru Europa și pentru lume”, a declarat Francesco La Camera, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile. „Pe termen mediu și lung, criza ucraineană va accelera tranziția către o energie curată și, în special, regenerabilă.”

Ca răspuns la invazie, blocul a propus pachetul REPowerEU. Anunțat la mai puțin de două săptămâni după ce trupele rusești au mărșăluit în Ucraina, acesta vizează reducerea importurilor de gaze din Rusia cu două treimi în acest an (lucru la care a contribuit și faptul că Moscova a închis singură robinetele) și să facă Europa independentă de combustibilii fosili ruși înainte de sfârșitul deceniului.

„Putem face acest lucru, și o putem face rapid”, a declarat la vremea respectivă șeful UE pentru afaceri ecologice, Frans Timmermans. „Tot ce avem nevoie este curajul de a ajunge acolo.”

Dar următorii doi ani nu vor fi ușori. Invazia a prins UE la jumătatea drumului în transformarea sa energetică. O mare parte din bazele unui viitor mai ecologic sunt deja puse, dar capacitatea în toate domeniile, de la formarea lucrătorilor pentru izolarea clădirilor și instalarea de turnuri eoliene, la reducerea birocrației pentru obținerea de autorizații pentru energia eoliană și solară, la reproiectarea rețelelor pentru a face față energiilor regenerabile și creșterea producției de hidrogen, este încă în lucru.

Finanțarea REPowerEU și creșterea obiectivelor privind energia din surse regenerabile sunt încă în dezbatere în cadrul instituțiilor UE, dar consumatorii, întreprinderile și unele guverne naționale reacționează în mod clar.

Țară după țară a citat războiul și criza energetică care a urmat ca o justificare suplimentară pentru a cheltui mai mult pentru programe ecologice – accelerând o schimbare ecologică care era deja în curs de desfășurare.

În cadrul REPowerEU, Bruxelles a oferit guvernelor naționale o listă de politici, inclusiv reducerea birocrației pentru proiectele de energie regenerabilă și creșterea obiectivelor pentru energie curată și eficiență energetică.

Răspunsul a fost inegal. În multe capitale, atenția politică s-a concentrat mai degrabă pe necesitatea de a asigura gazul pentru iarna care se apropie, decât pe impulsionarea politicii ecologice. Cu toate acestea, au fost lansate noi politici în întregul bloc. România și-a sporit obiectivele pe termen scurt în materie de energie regenerabilă, Estonia a convenit să își decarbonizeze întreaga energie electrică până în 2030, iar Grecia a introdus prima sa politică privind energia eoliană offshore.

De asemenea, criza a dat un nou impuls și a conferit o oarecare atracție în materie de securitate națională subiectului, de multe ori neinteresant, al creșterii eficienței energetice a Europei.

Pompele de căldură sunt sexy

În unele sectoare, accelerarea este evidentă. Nu faceți nicio greșeală, a declarat Jan Rosenow, director pentru Europa al ONG-ului Regulatory Assistance Project și un urmăritor de lungă durată al tehnologiei eficiente de încălzire – epoca pompei de căldură a început în 2022.

„Suntem doar la începutul unei curbe care va crește pur și simplu în următorii ani, și va crește rapid”, a spus el.

Pompele de căldură înlocuiesc cazanele pe gaz – până acum sistemul de încălzire preferat al Europei – cu un sistem acționat de electricitate din ce în ce mai curată. REPowerEU solicită dublarea ratei de instalare, ceea ce ar însemna 10 milioane de pompe de căldură suplimentare în cinci ani.

Costul inițial de instalare este cu câteva mii de euro mai mare decât cel al unui cazan. Dar, având în vedere că prețul gazului a crescut foarte mult, pompele de căldură se amortizează mult mai repede decât înainte. Prin urmare, cererea a crescut.

Datele la nivelul UE pentru instalațiile din 2022 nu sunt încă disponibile, dar există o măsură indirectă. Importurile lunare de panouri solare din China – unde sunt fabricate mai mult de trei sferturi din panourile din Europa – au atins 2,5 miliarde de dolari în iulie, comparativ cu aproximativ 1 miliard de dolari pe lună înainte de război, potrivit datelor Bloomberg New Energy Finance (BNEF).

În martie a existat o creștere a interesului, în parte determinată de dorința de a „comanda panouri solare pentru a-l lovi pe Putin”, a declarat Jenny Chase, șefa departamentului de analiză solară de la BNEF. Acest lucru este întărit de creșterea prețurilor la electricitate determinată de război, ceea ce face ca instalațiile de energie solară să fie mai atractive.

În Polonia, unde guvernul naționalist a blocat de mult timp majoritatea dezvoltărilor eoliene terestre, a avut loc o schimbare de opinie. Un proiect de lege care reduce unele dintre normele stricte privind energia eoliană se află acum în fața parlamentului.

Gazele își pierd strălucirea

De asemenea, Putin a făcut să deraieze planurile unei generații de factori de decizie politică din UE de a folosi gazul rusesc ieftin ca „punte” între cărbunele extrem de poluant și energia regenerabilă ecologică.

„Puntea tocmai a devenit mult mai scumpă”, a declarat Stefan Ulrich, asociat senior pentru gaze europene la BNEF.

Distrugerea conductelor Nord Stream – se bănuiește că exploziile au fost opera Rusiei – semnalează că schimbarea este permanentă. Fără una dintre cele mai mari și mai ieftine surse de gaze naturale din lume, „crește în mod fundamental prețul gazului”, a spus Ulrich. La rândul său, acest lucru „face ca gazul să fie mai puțin atractiv ca și combustibil de tranziție energetică”.

Gazul a devenit atât de neatractiv încât chiar și cărbunele, cel mai murdar combustibil fosil, este favorizat. Impactul pe termen scurt este o poluare mult mai mare, deoarece țări din Germania până în Polonia, Grecia și Italia apelează la cărbune pentru a genera energia electrică de care au nevoie disperată. Acest efect este probabil să dureze până la sfârșitul deceniului, fiind anticipat mai mult cărbune în sistem decât înainte de război. Dar nicio țară nu a revenit în mod semnificativ asupra planurilor de eliminare treptată a cărbunelui, iar Germania chiar s-a angajat să accelereze acest lucru.

„Cărbunele nu revine în Europa, nici gazele naturale – pur și simplu nu pot concura cu sursele de energie regenerabilă mai ieftine”, a declarat Paweł Czyżak, analist senior de date privind energia și clima la grupul de reflecție ecologică Ember.

Există o creștere abruptă a comenzilor pentru terminale plutitoare temporare necesare pentru regazificarea transporturilor de gaze naturale lichefiate înghețate. Ember a urmărit 22 de astfel de anunțuri de la invazie, dar până acum nu a fost aprobată nicio nouă instalație permanentă pe uscat.

Războiul a schimbat jocul gazului pe care Rusia l-a folosit de mult pentru a prinde în capcană Europa, probabil pentru totdeauna. De asemenea, a schimbat rațiunea de a fi a Green Deal, subliniază Politico.

Anunțând săptămâna trecută o nouă campanie de finanțare pentru REPowerEU, von der Leyen a declarat că acesta este un lucru corect de făcut, „nu numai pentru climă, ci și pentru că tranziția către energia curată este cea mai bună modalitate de a obține independență și de a avea securitate în aprovizionarea cu energie”.