Vladimir Putin vrea să transforme Balcanii de Vest în următorul său „teren de joacă”, avertizează Marea Britanie

Clopotele de alarmă sună în Belgrad, Kosovo și Sarajevo. În timp ce atenția Europei a fost concentrată asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest au mocnit, iar liderii din regiune – precum și din Marea Britanie – se tem că președintele rus Vladimir Putin va profita de acest moment pentru a exploata în continuare liniile de falie din fosta Iugoslavie, scrie Politico.

Balcanii de Vest sunt descriși ca fiind „celălalt punct fierbinte” de către personalități din eșaloanele superioare ale guvernului britanic – și, având în vedere că tensiunile sunt acum mai mari, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.

„În acest moment, cu război în Europa și văzând interferența Rusiei și în regiune, ai fi un prost dacă ți-ai lua ochii de la Balcanii de Vest, unde există încă probleme moștenite care nu au fost încă depășite”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy pentru POLITICO în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

„Interesele lui Putin aici sunt de a menține regiunea destabilizată. Este în interesul său să țină la limită țările care alcătuiesc Balcanii de Vest, să aibă o populație destabilizată și să poarte un război cibernetic și hibrid.”

Toate cele șase state din Balcanii de Vest încearcă să devină state membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere la blocul european.

Acestea se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât și cu vecinii lor. Bosnia și Herțegovina, de exemplu, a fost împinsă în criză în timp ce Milorad Dodik, membrul sârb al președinției tripartite a țării, evită arestarea pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo de reprimarea minorității sale sârbe, în timp ce Kosovo acuză Serbia de violențele de pe teritoriul său.

Atât experții în politică externă, cât și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând propriile interese ale Rusiei și creând și mai multe probleme în curtea din spate a UE.

„În acest moment trebuie să avanseze sau vor continua să fie terenul de joacă al Rusiei”, a declarat un oficial britanic, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni pe care nu era autorizat să le comenteze public. Există acum „o fereastră destul de mică” în care statele balcanice trebuie să „nu mai stea la gard” înainte ca Bruxelles-ul să fie în schimb consumat de aderarea Ucrainei, au spus aceștia.

„Paradoxul este viu aici”

Lammy crede că Serbia – în ciuda regreselor democratice, a apropierii de Rusia și a refuzului său continuu de a recunoaște Kosovo – dorește cu adevărat să adere la UE, un proces pe care l-a început în 2009.

„Dar există perspective diferite cu privire la modul de a ajunge acolo și cât de repede și cât de serios”, a spus Lammy în timpul unui interviu în capitala sârbă Belgrad. „Și există o viziune alternativă, și aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziție care se referă la oligarhie, corupție, control puternic din partea statului, mult mai mult un stat polițienesc”.

Obstacolele uriașe pe care Serbia trebuie să le depășească pentru a adera la blocul comunitar sunt foarte vizibile pe străzile din Belgrad. Guvernul tot mai autoritar condus de președintele Aleksandar Vučić, care l-a primit recent pe Dodik cu brațele deschise, este pus la grea încercare de un val de proteste de o amploare nemaiîntâlnită până acum în Serbia.

Sute de mii de persoane au mărșăluit împotriva corupției guvernamentale, în cadrul demonstrațiilor organizate de studenți din cauza prăbușirii unui baldachin la o gară renovată din orașul Novi Sad, care a provocat moartea a 16 persoane în noiembrie. Oamenii continuă să blocheze zilnic drumurile.

Ei și-au extins protestele chiar și pentru a contracara un proiect imobiliar de lux propus de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner. Complexul hotelier este planificat pe locul bombardării fostului minister iugoslav al apărării, un memorial al loviturilor aeriene ale NATO care au pus capăt războiului cu Kosovo în 1999. Studenții leagă acest plan de alte afaceri imobiliare pe care le consideră corupte. De asemenea, mulți locuitori ai țării se simt dezgustați de faptul că familia Trump profită de un sit distrus de o campanie de bombardamente condusă de Washington.

Modelul descentralizat de organizare al studenților înseamnă că nu există un lider clar care să poată fi vizat într-o represiune, dar autoritățile au fost acuzate că au folosit un tun sonic ilegal împotriva demonstranților. Belgradul a declarat, de asemenea, că serviciile de spionaj ale Rusiei au contribuit la răspunsul la tulburări.

Lammy a declarat pentru POLITICO că „suntem alături de oameni”, înainte de a invoca protestele și acuzațiile privind utilizarea armei sonice în timpul unei întâlniri de miercuri cu Vučić la palatul său prezidențial. Ministrul de externe s-a aflat acolo pentru a semna o serie de acorduri cu dublul scop de a combate migrația ilegală și de a apropia Serbia de Occident.

Dar, într-o declarație făcută în fața televiziunilor reunite, a fost clar că Vučić, populistul de 1,80 m care a petrecut mai mult de un deceniu în fruntea politicii sârbe, nu a primit cu plăcere provocarea. „Nici măcar nu-mi trece prin cap să fac vreun comentariu cu privire la protestele și demonstrațiile din Marea Britanie, deoarece respect suveranitatea Marii Britanii”, a declarat el presei sârbe strict controlate.

Vučić a negat, de asemenea, că ar fi fost folosită forța sau arme sonice împotriva protestatarilor și l-a apărat ferm pe Dodik după ce Lammy a ridicat problema acțiunilor sale „neconstituționale” în timpul declarațiilor lor în fața presei.

Steagurile UE nu sunt fluturate la proteste. Studenții consideră că Bruxelles-ul a închis ochii la corupția endemică pe care o condamnă, în timp ce UE încearcă atât să îl aducă pe Vučić în sânul UE, cât și să obțină acces la zăcămintele de litiu din Serbia pentru producătorii de baterii pentru vehicule electrice.

Spre deosebire de alte regiuni din Balcani, aprobarea sârbilor pentru aderarea la UE nu pare copleșitoare, iar Rusia continuă să beneficieze de un sprijin larg. Procesul ar putea fi și mai dificil dacă țara trebuie să recunoască Kosovo ca o condiție pentru aderare. Graffiti-urile din Belgrad susțin că „Kosovo este Serbia”. O negare a genocidului din 1995 de la Srebrenica a peste 8 000 de bărbați și băieți musulmani este vizibilă din Piața Republicii din centrul orașului. La fel de comune sunt și inscripțiile „fuck NATO fuck EU”. 

Serbia a permis în mod discret ca muniția sa să ajungă în Ucraina, dar este una dintre cele două țări europene care nu sancționează Rusia. Conducerea sa pledează pentru aderarea la UE, dar menține, de asemenea, relații strânse cu Moscova și China, cu care Belgradul a aprofundat legăturile economice și militare. „Paradoxul este viu aici”, după cum a spus Lammy.

Linii de falie și deschideri în Kosovo

Vizita lui Lammy în regiune a început la 150 de mile sud, în Kosovo, unde, în capitala Pristina, primirea sa nu ar fi putut fi mai călduroasă. Marea Britanie, SUA și NATO sunt ținute în cea mai mare considerație acolo pentru că au venit în ajutorul Kosovo în războiul cu Serbia. O generație de copii numiți Tonibler, Clinton sau Madeleine, după numele liderilor occidentali care au ajutat națiunea să-și câștige independența, se află acum în jurul vârstei de 20 de ani.

Într-un interviu acordat POLITICO în biroul său, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, o milenială energică, arată foarte clar că nu totul este în regulă în relațiile cu Serbia, pe care o descrie drept „vecinul lor hegemonic nebun”.

Printre punctele de tensiune recente se numără asediul unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska din nordul Kosovo în 2023 de către oameni înarmați în vehicule blindate. Un polițist și trei atacatori de etnie sârbă au fost uciși într-un schimb puternic de focuri pe care Kosovo îl pune pe seama Serbiei, ceea ce Belgradul contestă.

Apoi a avut loc o explozie care a deteriorat sistemele de energie și apă la un canal crucial în decembrie anul trecut, pe care Kosovo a numit-o „atac terorist”. Serbia a negat implicarea și a susținut că incidentul a fost folosit ca pretext pentru a reprima sârbii din Kosovo. 

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti, pe care Belgradul îl acuză de reprimarea sârbilor din țara sa, a avertizat de mult timp că „amenințarea unui nou război” este reală, citând intensificarea cooperării Serbiei cu ceea ce Osmani numește „triunghiul răului” – Rusia, China și Iran. De asemenea, Vučić a repetat frecvent prezicerile unui nou conflict în regiune, susținând că Kosovo tratează comunitatea sârbă în mod nedrept.

Trupele conduse de NATO din 29 de țări alocate Forței Kosovo, sau KFOR, sunt esențiale pentru menținerea păcii fragile. În baza lor din Camp Film City, trupele britanice i-au spus lui Lammy că sunt de părere că Rusia sprijină activitățile sârbe din Kosovo, inclusiv prin operațiuni de informații, o evaluare confirmată de un oficial de rang înalt din Pristina. Soldații monitorizează, de asemenea, mitingurile politice și alegerile, precum și infrastructura-cheie în urma exploziei canalului.

Osmani susține că Serbia a intervenit în recentele alegeri generale din Kosovo; că „Centrul umanitar sârbo-rus” de la granița cu Kosovo este de fapt un „centru de spionaj rusesc”; și că Moscova a triplat suma cheltuită pentru dezinformare în Balcanii de Vest de la invadarea Ucrainei. Ea insistă că America lui Trump este un aliat de încredere, dar avertizează că, dacă Putin iese întărit din negocierile de menținere a păcii cu Ucraina conduse de SUA, Balcanii ar putea fi „teren fertil” pentru o „revărsare” a acestui conflict.

„Dacă acești autocrați care urmăresc destabilizarea sunt capabili să facă tot ce doresc … lucrurile pot escalada foarte, foarte rapid în această regiune”, spune ea. „Așadar, prevenirea și descurajarea sunt esențiale, iar noi nu ar trebui să îi permitem lui Putin să facă ce vrea. Vučić dansează în tonul lui Putin de prea mult timp. Este timpul să decidă unde vrea să își ducă țara.”

Lammy a călătorit în regiune împreună cu Karen Pierce, recent numită trimis special pentru Balcanii de Vest. Până în februarie, Pierce a fost ambasadoarea Marii Britanii la Washington, unde a fost lăudată pe scară largă pentru colaborarea sa cu administrațiile Biden și Trump. Ea are o istorie îndelungată în regiune, iar numirea sa este văzută ca o confirmare a „seriozității cu care Marea Britanie tratează Balcanii”, a declarat un diplomat european.

În cadrul întâlnirii lui Osmani cu Lammy, președinta a presat cu privire la semnarea unui acord economic și de securitate care ar include achiziții bilaterale de arme și mai multe operațiuni comune între trupele lor. De asemenea, ea a declarat pentru POLITICO că și-a „exprimat oficial” dorința țării sale de a se alătura forței de menținere a păcii pe care Regatul Unit și Franța încearcă să o organizeze pentru Ucraina – dar a condiționat-o de semnarea de către Regatul Unit a acordului dorit de ea.

Ea a spus că Lammy ar trebui să-i spună lui Vučić să „nu-și mai atace vecinii, pur și simplu”, deși în interviul cu POLITICO a refuzat să atribuie vreo vină pentru asediul din Banjska. (În privat, oficialii britanici recunosc că există dovezi ale implicării sârbilor).

„Dezvoltare lentă”

În Bosnia și Herțegovina, Dodik, președintele înflăcărat al republicii conduse de sârbi, a fost condamnat la un an de închisoare și la interdicția de a ocupa funcții publice timp de șase ani pentru că a sfidat ordinele emisarului internațional de pace, al cărui post a fost creat pentru a împiedica reintrarea regiunii în război. De atunci, el s-a sustras unui mandat de arestare la nivel național pentru a fi salutat de Vučić în Serbia și de Putin la Moscova.

Statele Unite și Marea Britanie l-au sancționat în ultimii ani, însă există persoane care doresc ca acestea să meargă mai departe, precum Arminka Helic, o refugiată a războaielor iugoslave care este acum membră a Camerei Lorzilor din Regatul Unit.

„Am impus anumite sancțiuni, dar acestea nu sunt devastatoare”, a declarat fostul consilier guvernamental pentru politică externă. De asemenea, ea a pledat în fața miniștrilor pentru ca Regatul Unit să trimită trupe la operațiunea UE de menținere a păcii din Bosnia și Herțegovina.

Lammy nu exclude posibilitatea de a-i aplica lui Dodik noi sancțiuni, refuzând să comenteze astfel de măsuri, cu excepția faptului că „acestea sunt întotdeauna revizuite”.

Un scenariu dezastruos pe care Helic îl are în vedere este că Dodik, poziționându-se ca fiind „dreapta dreptei” și căzând victimă unei „mari conspirații de stânga”, ar putea reuși să apeleze la Trump pentru a recunoaște independența regiunii sale din Bosnia-Herțegovina.

Într-unul dintre barurile pline de fum din Belgrad, Helena Ivanov, cercetător în cadrul think tank-ului Henry Jackson Society, a avertizat că UE nu își poate „permite să piardă” Serbia date fiind circumstanțele geopolitice, argumentând că aceasta ar putea declanșa o serie de probleme în întreaga regiune.

„Dacă ne întoarcem la perioada iugoslavă, dacă cineva ar fi acordat mai multă atenție la ceea ce se întâmpla aici în anii ’80, cred că lucrurile ar fi putut decurge foarte diferit. Cred că Occidentul s-a trezit la realitatea a ceea ce se întâmpla în Iugoslavia, prea puțin, prea târziu”, a spus ea.

„Și mă întreb dacă ceva foarte similar s-ar putea întâmpla chiar acum, nu în ceea ce privește rezultatul care ar fi același – ca și cum ai avea parte de un război – dar trezirea la o realitate în care influențele Rusiei și Chinei sunt atât de adânc înrădăcinate în această țară încât este prea puțin, prea târziu.”

Helic este de acord că Occidentul acordă prea puțină atenție și atribuie acest lucru pătrunderii treptate a Rusiei în regiune.

„Este ca o boală pentru că se dezvoltă încet și invizibil. Nu este o tăietură; este ca o infecție și o contagiune care ard încet”, a spus ea.

Există influența mass-media de stat Russia Today și Sputnik, precum și a Bisericii Ortodoxe Ruse, legată de Kremlin. Campanii de dezinformare sunt desfășurate și pe rețelele de socializare.

La fel ca Ivanov, Helic crede că pericolul ar putea deveni evident pentru cei din afară foarte brusc, dacă lui Putin i se permite să facă ce vrea, dar poate doar când va fi prea târziu.

„Situația poate deveni din rău în mai rău peste noapte, deoarece acesta a fost un proces de destrămare a instituțiilor statului începând cu 2006, tot ceea ce am realizat după războaiele din ’95”, a declarat Helic.

„Rusia nu dorește Balcani stabili, pentru că este o durere de dinți constantă și nesfârșită pentru Occident, iar Rusiei îi convine foarte bine”.