Volodimir Zelenski participă la forumul de la Cernobbio, mini-Davosul italian, pentru a pleda cauza Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski participă, sâmbătă, la forumul de la Cernobbio din Italia, unde este aşteptat să-şi reitereze apelurile pentru mai multe arme în faţa avansului rusesc în estul ţării sale, relatează AFP conform News.ro.

Liderul ucrainean trebuie să se adreseze în jurul orei 19.00 (17.00 GMT) participanţilor la forumul The European House-Ambrosetti de la Cernobbio, un fel de mini-Davos organizat până duminică pe malul lacului Como..

El a ajuns acolo vineri la câteva ore după ce a cerut „mai multe arme” de la aliaţii săi, în timpul unei întâlniri a susţinătorilor internaţionali ai Kievului la baza aeriană americană Ramstein, în vestul Germaniei.

Zelenski a indicat pe Telegram că plănuieşte să se întâlnească, sâmbătă, la Cernobbio, cu reprezentanţi ai companiilor italiene şi cu şeful guvernului Giorgia Meloni.

Acest lucru ar trebui să-l asigure sprijinul său constant, chiar dacă unul dintre partenerii coaliţiei sale de dreapta şi de extremă dreaptă, Matteo Salvini, se opune cu înverşunare oricărei incursiuni a Kievului pe teritoriul Rusiei, aşa cum a făcut armata ucraineană de când începutul lui august.

O întâlnire între Volodimir Zelenski şi Viktor Orban, opus ajutorului occidental acordat Ucrainei şi aproapiat al Kremlinului, nu este confirmată în acest stadiu, dar premierul naţionalist maghiar a spus că se va întâlni „desigur” cu preşedintele ucrainean la Cernobbio dacă se iveşte ocazia.

„Avem o relaţie bună”, a spus Orban. „Dacă nu există dialog, nu există nicio şansă de pace”.

– Arme cu rază lungă de acţiune –

În timpul ultimei lor întâlniri faţă în faţă la Kiev, la începutul lunii iulie, Orban i-a cerut lui Zelenski să prevadă o „încetare rapidă a focului”, ilustrând nu numai diferenţele dintre cei doi, ci şi pe cele dintre Budapesta şi majoritatea europenilor.

La rândul său, Zelenski a insistat asupra importanţei unei „păci juste” pentru ţara sa, reamintind că Ucraina a cerut retragerea completă a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi plata de despăgubiri ca o condiţie a oricărei încetări a focului.

Viktor Orban a stârnit furie şi neînţelegere în cadrul UE, vizitându-l pe Vladimir Putin câteva zile mai târziu.

Menţinându-şi poziţia, liderul maghiar, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a reafirmat vineri că ajungerea la pace, prin negocieri, necesită o încetare prealabilă a focului.

Cu toate acestea, el a continuat spunând că „niciuna dintre părţi nu are intenţia de a face pace”.

La doi ani şi jumătate de la declanşarea invaziei ruse, Ucraina se luptă: ofensiva sa, care a început la începutul lunii august în regiunea rusă Kursk, nu a contribuit la oprirea avansului Moscovei în est.

Armata rusă îşi intensifică bombardamentele, aşa cum a făcut recent asupra unui institut militar din Poltava, în centrul Ucrainei, care a ucis cel puţin 55 de persoane.

La Ramstein, Zelenski şi-a reiterat cererea de a putea utiliza armele cu rază lungă de acţiune furnizate de partenerii săi „nu numai pe teritoriul ucrainean ocupat, ci şi pe teritoriul rus”, pentru a distruge bazele de pe care Moscova îşi lansează rachetele.

În Italia, el a insistat asupra faptului că aceste arme nu vor fi utilizate în niciun caz pentru a lovi civili sau ţinte non-militare.

Cu toate acestea, mai multe ţări importante, inclusiv principalii săi doi furnizori de arme, Statele Unite şi Germania, continuă să se opună acestei idei de teama unei escaladări cu Moscova, care ridică în mod regulat ameninţarea nucleară.

„Nu cred că vreo capacitate specifică va fi decisivă”, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, după reuniunea din Germania, afirmând că Ucraina trebuie să se bazeze pe o combinaţie de arme diferite.

Omologul său german Boris Pistorius a afirmat că poziţia Berlinului în această privinţă a rămas neschimbată.

Lloyd Austin a anunţat un nou ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari care va „spori capacităţile” Ucrainei. „Kremlinul continuă să bombardeze oraşele ucrainene şi să atace civilii ucraineni. Acesta este un scandal”, a denunţat el.

Londra a anunţat, de asemenea, un contract în valoare de 162 de milioane de lire sterline (192 de milioane de euro) pentru 650 de rachete uşoare multirol cu rază scurtă de acţiune, care pot fi lansate de pe o varietate de platforme terestre, maritime şi aeriene.

La rândul său, Pistorius a anunţat că trimite douăsprezece obuziere de tip 2000, şase în acest an şi restul în 2025, la un cost de 150 de milioane de euro.

Canada intenţionează să trimită Ucrainei încă 80.840 de rachete mici aer-sol neînarmate, precum şi 1.300 de focoase în următoarele luni, a anunţat, de asemenea, ministrul său al apărării, Bill Blair, într-un comunicat de presă.

Miercuri, Berlinul a confirmat noi livrări de sisteme de apărare antiaeriană Iris-T pentru a ajuta la interceptarea rachetelor ruseşti.

Deşi îşi reafirmă în mod regulat solidaritatea neclintită, multe guverne se confruntă cu o opinie publică divizată pe măsură ce războiul se prelungeşte.