Vor profita muncitorii din Sri Lanka, Nepal și India de extinderea Schengen pentru a pleca din România în țările occidentale din UE?

Când Rehan, un srilankez de 43 de ani, tatăl unui fiu adolescent, și-a început visul european, de la Oceanul Indian până în Balcani, nu și-a imaginat niciodată că, după un an și jumătate de muncă, mai întâi într-un restaurant fast-food și apoi conducând un camion, în plus livrând mâncare la case în timpul liber, avea să câștige foarte puțin. „Muncesc și nu economisesc, nu are sens”, spune pentru El Confidencial srilankezul, care locuiește în București din iulie 2023, potrivit Rador Radio România.

La fel ca Rehan, mii de muncitori asiatici au sosit în România cu contract, ca parte a unei cote anuale stabilite de guvernul României pentru a atenua deficitul de forță de muncă din anumite sectoare. Această cotă a crescut de la 20.000 de permise anuale înainte de pandemie, la 100.000 de permise pe an, în 2022, 2023 și 2024. Ei sunt asistenți în bucătărie, la curățenie, lucrători în fabrică și muncitori ai noii economii românești, în principal din Nepal, Sri Lanka și India și, într-o măsură mai mică, din Bangladesh și Turcia.

Această cotă „este cerută de legislația UE pentru a garanta un flux controlat de migranți”, a explicat pentru El Confidencial Adelina Dabu, director de Afaceri Publice la Confederația Patronală Concordia. Dabu clarifică că a fost majorată cota „pe măsură ce deficitul de forță de muncă s-a agravat”.

La fel ca restul Europei, România se chinuie să găsească muncitori în anumite sectoare. În special în industria ospitalității, „care este un sector cu fluctuație mare de personal” și care „a fost foarte afectat de pandemie”, explică Dabu, precum și în construcții, care a înregistrat o accelerare datorită creșterii economice a țării și a investițiilor publice în infrastructură. La aceasta se adaugă și factorul agravant al exodului de forță de muncă în sine, cu 5,7 milioane de români care trăiesc în străinătate. Mii de români calificați pentru acest sector își găsesc locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest, unde sunt la mare căutare”, explică Dabu.

Cota, o soluție pe hârtie, dă naștere la numeroase abuzuri în practică. În cazul lui Rehan și al altor compatrioți ai lui, aceștia au plătit sume mari – între 3.000 și 5.000 de euro – agențiilor de intermediere pentru a obține un job și efectuarea demersurilor. Unii dintre cei intervievați, neavând bani, au cerut un împrumut sau au vândut ceea ce aveau. Dabu avertizează că lucrătorii ar trebui să se ferească de agențiile de intermediere dubioase, dar mai spune că funcționează agenții de recrutare profesionale. În ceea ce privește întârzierea obținerii permiselor de muncă, directorul de Afaceri Publice de la Concordia justifică faptul că resursele alocate de autoritățile competente „sunt în continuare limitate” și consideră că procesul ar putea fi accelerat „cu o digitalizare mai mare”. Din această cauză și a salariilor mici, unii dintre muncitorii care au ajuns în baza cotei pleacă.

Saman nu a mai suportat și s-a întors acasă în Sri Lanka, explică ea telefonic pentru El Confidencial, unde locuiește după ce a petrecut ceva timp în România. „Din cei 25 care ne-am adunat, am rămas doar patru”, spune Rehan, care explică că patru dintre ei s-au întors în Sri Lanka – „trei femei și un bărbat”, subliniază el. Altul s-a întors în țara sa pentru a-și încerca din nou norocul, de data aceasta în Serbia. Și mai sunt unii care, înainte ca România și Bulgaria să intre în Schengen, au încercat ruta riscantă, călătorind în Italia în mod ilegal. „Unii au plătit 3.500 de euro pentru a trece ilegal frontiera, pentru a merge în Italia; „Nu este sigur”, spune Rehan.

La 1 ianuarie 2025, după aproape un deceniu și jumătate de negocieri, consultări și speranțe năruite și la 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană (2007), Bulgaria și România au devenit, în sfârșit, membre ale spațiului Schengen. Aceasta înseamnă că acum este posibil să se circule cu mașina din România și Bulgaria către Italia, Germania sau Spania fără a prezenta pașaportul, deși verificările aleatorii vor continua o perioadă de timp, a spus ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu. Și poliția maghiară va efectua verificări la granița cu România. Intrarea României și Bulgariei în Schengen are impact asupra a 25 de milioane de persoane. Proprietarii de afaceri și lucrătorii se întreabă dacă se va schimba ceva pentru ei.

„Este nerealist să ne așteptăm ca toți lucrătorii [care vin] să se adapteze și să rămână, dar unii o vor face și se formează comunități”, spune Dabu. Ea admite că unii lucrători din afara UE ar putea vedea deschiderea Schengen ca pe o oportunitate, „așa cum am învățat din experiența Croației”, unde după ce au aderat la Schengen, mulți lucrători străini au plecat. Dacă se va întâmpla acest lucru, spune ea, va trebui să atragă alții pentru a-i înlocui, „va fi probabil o întârziere, având în vedere că procesul durează aproximativ nouă luni, între selecție, permis de lucru și viză”.

Deși migrația ilegală a fost principalul argument pentru interzicerea Bulgariei și României, de-a lungul anilor, datele de până acum contrazic această narațiune. Potrivit Frontex, doar 3% din traversările ilegale în spațiul Schengen provin de pe rute care traversează România. „Cu sau fără Schengen, oricine are permis de muncă pentru România și pleacă de aici este un infractor și va fi căitat”, a declarat pentru Hotnews Ruxandra Stoica, vicepreședinta Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR).

De la exod la imigrație

Fenomenul cotelor se repetă în Bulgaria, țară care a pierdut aproximativ 30.000 de locuitori pe an (0,4% din populație) între 2015 și 2020 ca urmare a emigrării, conform OCDE, având deficit de forță de muncă. Turismul și agricultura sunt sectoare în care Bulgaria s-a bazat în mod tradițional pe muncitorii străini, în principal pe muncitorii sezonieri. De asemenea, Bulgaria a devenit recent dependentă de străini pentru construcția în infrastructură, transport și comerț, iar tot mai multe companii apelează la agenții de intermediere pentru ocuparea posturilor vacante.

Bulgaria atrage în principal cetățeni din Asia Centrală și de Sud-Est, în special din fostele republici socialiste precum Kârgâzstan și Uzbekistan, și recent din țări mai îndepărtate precum India, Nepal, Bangladesh, Filipine și Indonezia. Problema este că salariile pe care ei le primesc, în jur de 500 – 600 de euro pe lună, nu le păstrează, explică Dobrin Ivanov, director executiv al Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria (BICA), pentru Mediapool. Potrivit lui Ivanov, mulți dintre ei petrec doar câteva luni în Bulgaria, înainte de a pleca pentru locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest.

Deși penuria de forță de muncă este adesea redusă la deficit de competențe, un raport privind „Lipsa și surplusul de forță de muncă” al Agenției Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă (EURES) dezvăluie că multe dintre ocupațiile care nu au acoperire necesită niveluri de calificare relativ modeste, iar autorii raportului afirmă că multe cazuri „sunt rezultatul faptului că angajatorii oferă condiții de muncă și de angajare insuficient de atractive”.

Un an și jumătate mai târziu, Rehan încă nu are permis valabil și spune că aproape tot ce câștigă trimite înapoi în Sri Lanka. Cu un salariu de 2.500 de lei (500 de euro) plus 400 de lei (100 de euro) pentru întreținere, pentru conducerea unui camion, și 1.500 de lei în plus dacă mai conduce încă 100 de ore pe lună (300 de euro), reușește să trimită acasă în jur de 2.000 de lei (400 euro) pe lună. Cu toate acestea, nu vrea să se întoarcă în Sri Lanka, „niciodată, niciodată, niciodată”, spune el. Mama lui a murit mai demult, iar tatăl său a murit în această perioadă. Are un singur fiu și spune că îl poate ajuta mai mult trimițând bani. „Deci, dacă prietenii mei spun că granițele sunt deschise și că mergem în Italia sau Franța… nu știu ce să fac”, recunoaște el.

Între timp, guvernul român speră că granițele deschise vor stimula piețele, concurența pe piața muncii și integrarea regională și că zonele industriale din România, precum Oradea și Timișoara, vor atrage muncitori și companii. Eliminarea controalelor la frontieră poate crește, de asemenea, valoarea proprietăților în regiunile marginalizate istoric. Cealaltă dispută în jurul Schengen este în sectorul energetic. România, cu rezerve importante de gaze în Marea Neagră, caută independența energetică, ceea ce a atras până acum investiții de la compania austriacă OMV Petrom, într-un proiect de 4 miliarde de euro.

Sursa: EL CONFIDENCIAL / Rador Radio România / Traducerea: Cristina Zaharia