Vor reuși oficialii de la București, Kiev sau Belgrad să-i țină acasă pe muncitorii întorși din cauza epidemiei?

După ce Covid-19 a ucis-o pe bătrâna de care Mihaela Dănăilă a avut grijă timp de nouă ani, în nordul Italiei, ea s-a alăturat îmbulzelii spre casă a circa 1,3 milioane de lucrători români de peste hotare. Femeia în vârstă de 37 de ani a făcut parte dintr-un exod constant spre vest, după ce contingentul ex-comunist al continentului a intrat în Uniunea Europeană, transmite Bloomberg, citată de Rador.

Frontierele deschise le-au permis medicilor, inginerilor și constructorilor să obțină salarii mai mari în alte părți, fugind de corupție și de o asistenţă medicală precară. Schimbarea a ajutat țările mai bogate care se luptă cu populații îmbătrânite, dar a lăsat țările de origine ale lucrătorilor în situația de a face eforturi să acopere posturile vacante.

Virusul a inversat o parte din fluxurile de migranți aproape peste noapte: țările estice au acum o abundență de lucrători. Întrebarea este dacă aceștia vor rămâne. În timp ce salariile nu au ajuns (la nivelul celor din vest), regiunea a înregistrat mult mai puține decese de Covid-19 decât Europa de Vest, iar guvernele din România, Ucraina și Serbia sunt dornice să-i păstreze acasă cel puțin pe unii dintre cei care s-au întors.

Cei ca Dănăilă ar putea rămâne. „Nu vreau să mă întorc în Italia, deoarece viața printre străini este grea”, a spus ea. „Voi vedea ce se întâmplă în următoarele câteva luni. Dacă reușesc să găsesc un loc de muncă aici, ar fi minunat”.

Căutarea unui loc de muncă în acest moment este dificilă, deoarece boom-ul (economic al) Europei de Est din ultimii ani pare a se transforma în cea mai profundă criză economică de la căderea Cortinei de Fier. Dar, deși atinge cote record, șomajul nu ajunge la nivelurile din locuri precum Italia și Spania.

România – care a rămas fără cel puțin 4 milioane de cetățeni prin emigrare, de la aderarea la UE, în 2007, mai mult decât orice alt stat membru – consideră că cel puțin o treime dintre cei care s-au întors caută activ locuri de muncă și pot ajuta în construcții, agricultură și industrie în următorii ani.

O inițiativă le este destinată: granturi de 40.000 de euro (43.350 USD) pentru a înființa o fermă. „Este o prioritate pentru guvern să păstreze acești oameni – o vom face prin investiții, prin crearea de noi locuri de muncă”, a spus ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Înainte de criză, multe companii s-au plâns că nu pot găsi lucrători. Acum, forța de muncă este aici și trebuie să o susținem”.

Locul cel mai grav lovit de virus din estul UE promite că vechea economie nu se va mai întoarce

În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski şi-a dorit să-i atragă înapoi pe cei care au plecat, după ce UE le-a acordat drept de călătorie fără viză, în 2017. Peste un milion erau doar în Polonia, înainte de criză. Deși a fost un flux de revenire mai mic decât spre România, banca centrală a Ucrainei estimează că aproximativ 300.000 de oameni s-au întors în timpul carantinei – 10% din total.

Un program le va oferi împrumuturi ieftine pentru a începe afaceri. Proiectul „Marea construcție” pentru modernizarea drumurilor va adăuga 170.000 de locuri de muncă. Companiile care doresc să acopere cu ucraineni muncile sezoniere în Regatul Unit, Finlanda și Germania se confruntă, de asemenea, cu o perioadă mai grea. Ele trebuie să ofere asigurări medicale și contracte de cel puțin trei luni.

În Serbia, președintele Aleksandar Vucic spune că aproximativ 400.000 de lucrători au ajuns acasă, pe fondul pandemiei, majoritatea după ce și-au pierdut locurile de muncă temporare și asigurările sociale și de sănătate. Fluxul de întoarcere este echivalent cu 6% din populație și o cincime din forța de muncă. Oficialii i-au îndemnat să accepte locuri de muncă în agricultură.

„Cei mai mulți vor pleca”

Nu toate națiunile din Europa de Est au înregistrat fluxuri mari de întoarcere. Polonezii, care alcătuiesc cel mai mare grup străin din Regatul Unit, sunt în mare parte stabiliți și au rămas acolo unde se află.

Este o poveste similară pentru regiunea baltică, aflată printre cele mai afectate de emigrarea în masă, de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Iar cei care s-au întors au făcut acest lucru din mai multe motive – Paștele fiind motivul principal. Bulgaria este un caz în acest sens.

În timp ce 360.000 de cetățeni s-au întors din februarie, 285.000 au plecat din nou. Datele de la sfârșitul acestui an privind remitențele, care au atins 12 miliarde de dolari în Ucraina în 2019, vor da o imagine mai clară.

„Pe termen scurt, impactul va fi asupra cheltuielilor sociale mai mari pentru stat, deoarece economia nu va putea absorbi pe toată lumea”, a declarat Dan Bucșa, economist la UniCredit Bank AG. „Este foarte probabil ca majoritatea să plece din nou, odată ce situația se calmează”.

România, la fel ca majoritatea țărilor, are de ce să se îngrijoreze din cauza virusului, întrucât a avut de suferit mai mult decât ceilalți membri estici ai UE. Dar, dacă oficialii pot găsi timp și resurse pentru a veni în întâmpinarea celor ca Dănăilă, ar putea fi mai bine odată ce economia va depăși criza.

„Am un fiu în vârstă de 12 ani, care este principalul motiv pentru care vreau să rămân”, a spus ea. „A fi departe de el a fost cel mai dificil lucru pe care l-am trăit vreodată, dar când mă uit la lucrurile pe care le are acum – un computer, haine, tot ceea ce are nevoie – îmi dau seama că, la salariile din România, nu mi-aș fi permis niciodată toate acestea. Oamenii spun că lucrurile s-au schimbat și aici. Voi vedea”.

Sursa: Bloomberg/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia